Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

limbaj, ideologie, realitate

Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Daniel Uncu - personal credit

Atacul asupra realității se dă prin controlul mainstream media și social media, prin reconstrucția limbajului și impunerea de noi construcții lingvistice, puse toate sub semnul primatului ideologic, prin legislație adecvată...

Motto 1: “Noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține un efect” – Joseph Goebbels

Motto 2: “Cine controlează limbajul, controlează masele” – Saul Alinsky

 

 Cine controlează limbajul, controlează adevărul.

Cine controlează adevărul, controlează realitatea.

Cine controlează realitatea, controlează masele.

 

Comuniștii și naziștii au ridicat la rang de artă controlul limbajului, prin ranforsarea dialecticii maniheiste, vegheată de centrale de cenzură a ideilor și cenzură a limbajului. Maniheismul ideologiilor totalitare, cele care au produs în secolul XX sute de milioane de morți, a împărțit așadar realitatea, lumea, în două grupuri adverse, imposibil de reconciliat, creând astftel un artefact conflictual extrem de virulent. În nazism s-a concentrat pe lupta cu veleități mitologice dintre puritatea și superioritatea rasei germane și nimicnicia restului raselor umane iar în comunism pe lupta cu conotații prometeice dintre superioritatea omului nou, omului clasei muncitoare și nemernicia asupritorului capitalist.

Fără să insist deloc – dintr-o evidentă lipsă de spațiu -asupra devenirii istorice a gândirii stângiste, voi spune doar că aceste încleștări au fost dezvoltate de ideologii și filozofii marxiști și neomarxisti, până în stadiul rafinamentului toxic actual îndeobște numit “corectitudine politică”. Maniheismul propune și impune o nou plan de clivaj, așadar. O nouă ireconciliere de rit neomarxist, care să aprindă scânteia distrugerii civilizației occidentale: lupta dintre minoritate, indiferent care, identificată a priori că fiind asuprită și discriminată și majoritatea albă, identificată la fel a priori ca fiind asupritoare și discriminatorie.

Combinația fulminantă dintre represiune și limbaj controlat produce alterarea dramatică a realității obiective și înlocuirea ei cu una artificială, o realitate în care individul cu întreaga sa corolă de fascinante particularități emoționale, creative, ideatice, principiale, vocaționale, cutumiare, devine irelevant în relația cu dominanța alinierii la discursul oficial, ideologic. Controlul limbajului, din perspectiva stângii, a fost și este, fără doar și poate, cel mai important mijloc de alienare și contingentare socio-culturală.

Atacul asupra realității se dă prin controlul mainstream media și social media, prin reconstrucția limbajului și impunerea de noi construcții lingvistice, puse toate sub semnul primatului ideologic, prin legislație adecvată. Adică, prin cenzură! Toate la un loc vizează anihilarea raportării la realitatea obiectivă, la adevăr obiectiv și impun introducerea în conștiința maselor a “adevărului corect”.

 

Am considerat necesară această introducere, deoarece ea constituie, de fapt, cheia în care poate fi descifrat “Ghidul” elaborat recent de departamentul „Unitate, egalitate, incluziune și diversitate” din cadrul Direcției Generale pentru Personal a Parlamentului European.

Acest set de reguli de redactare, traducere și comunicare nu face altceva decât să se înscrie perfect în logica arestării, înlocuirii și alterării cuvintelor, logică de sorginte totalitară, care vizează alterarea realitatii. Ea este înlocuită prin intermediul acestui “Ghid” de limbaj, cu o alta – ideologică și ideologizantă, artificială, distopică .

Așadar, suntem anunțați, că termenii “mamă ” și “tată” vor fi eliminați (!)din limbajul tuturor insituțiilor europene, fiind considerați… “sensibili” și înlocuiți cu termenii „părinte 1”, respectiv „părinte 2”.

Dacă lucrurile vor rămâne așa, atunci acestor interdicții li se vor alătura și altele, care să escamoteze corelația dintre cuvinte și realitate și să introducă o perdea de fum lingvistică sexo-marxistă, în așa fel încât „căsătorie homosexuală” să fie fi înlocuită cu formula „căsătorie egalitară” (întotdeauna…egalitară, evident -n.n.), formularea „drepturi homosexuale” să fie înlocuită cu „tratamentul echitabil și egal” (cum altfel, decât “echitabil” și “egal” …!? – s.n.) iar referința la „sex biologic”, care apare în toate certificatele de naștere, să fie înlocuită cu expresia „sex atribuit la naștere” (adică, sexul să fie ceva “atribuit” la naștere, nicidecum o realitate obiectivă ce ține de natură și biologie – s.n.)

Pentru ca totul să capete dimensiunea aștepată a “toleranței represive” perfecte, orice referire la „schimbarea de sex”, se va înlocui cu termneul corect politic „tranziție de gen”.

Herbert Marcuse ar fi de-a dreptul entuziasmat, văzând cum ideile Școlii de Frankfurt și, mai ales, propria “perversitate polimorfă”, explicată în “Eros și Civilizație” ca necesitate a … “descătușării” umanității sunt, iată, impuse în spațiul instituțional unional, în spațiul public și, cât se poate de logic într-un viitor imediat, în întreg cadrul legislativ european.

A început, așadar, oficial ofensiva ideologică, cenzura de tip normativ și legislativ a Noii Stângi cocoțată la Bruxelles, asupra cuvintelor și, deci, a ideilor și, deci, a realității în care își desfășoară activitatea parlamentarii Europei.