Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

#europeanfinancialexchanges

BREXIT – efecte şi perspective

European Parliament

La 01 01 2021, Brexit-ul părea ca o melodie ce îşi derula ultimele acorduri......

O dată cu 01 01 2021, Brexit-ul părea ca o melodie ce îşi derula ultimele acorduri, chiar dacă unele dintre acestea erau grave (perioada de tranziţie s-a încheiat abrupt, cu un Acord de Retragere semnat din necesitate, din obligaţie!) acorduri care anunţau efectele nedorite ale Brexit-ului.

Evident, şi cred că este de la sine înţeles, toţi cei implicaţi au acceptat faptul că pe lȃngă detaliile prevăzute în Acord (referitoare la migrare, recunoaşterea studiilor şi a calificărilor profesionale, asigurările sociale pentru lucrătorii migraţi, taxele vamale, TVA şi impozitele pe veniturile nerezidenţilor ca să enumerăm căteva dintre cele mai importante puncte de discuţie şi negociere din Acordul de Retragere) vor apărea şi efecte neprevăzute, chiar nedorite de către părţile implicate.

Unul dintre aceste efecte este apariţia Amsterdamului, care a luat locul Londrei, ca nou centru financiar al Europei. Sigur, acest efect al Brexitului nu era chiar neprevăzut de englezi şi comunitarii europeni, dar cu siguranţă nedorit de britanici.

În 2020, Londra a înregistrat în medie tranzacții în valoare de 17,5 miliarde de euro/ zi, comparativ cu 5,9 miliarde de euro, volumul pe bursa de la Frankfurt, a doua cea mai mare din Europa anul trecut. Amsterdamul se situa abia pe poziția a șasea în topul centrelor financiare europene, cu tranzacții medii de 2,6 miliarde de euro zilnic, potrivit Cboe.

Ascendentul Amsterdamului a fost prognozat de platformele de tranzacționare precum Cboe, acestea făcând pregătiri de a se muta în capitala olandeză, după ce britanicii au votat în 2016 să iasă din UE. De exemplu, Londra a pierdut tranzacții în valoare de peste 6 miliarde de euro în 4 ianuarie a.c. în favoarea platformelor din interiorul UE. Bruxelles-ul a comunicat că doreşte ca activitățile financiare în moneda comunitară euro să se mute din capitala britanică pe bursele europene pentru a construi o piață de capital solidă și pentru a putea supraveghea tranzacțiile. Unele tranzacții cu instrumente derivate s-au mutat, de asemenea, de la Londra la Amsterdam, iar platforma ICE a anunțat săptămâna trecută că tranzacționarea certificatelor de emisii de carbon va fi mutată din capitala britanică în capitala olandeză.

Ştirile pe acest subiect au apărut în flux cu aproximativ cinci zile în urmă şi se bazează pe tranzacţiile efectuate pe bursa din Amsterdam în prima lună a anului.  Votul Marii Britanii de a ieşi din UE a declanşat o cursă a centrelor financiare europene pentru atragerea joburilor şi activelor aşteptate să iasă din Londra, însă exodul acestora nu a avut amploarea anticipată, potrivit Financial Times. Totuşi, guvernatorul băncii centrale a Franţei Francois Villeroy de Galhau anticipa luna trecută că transferul slujbelor din domeniul financiar şi a activelor către Paris după Brexit se va accelera în acest an.

Banca centrală germană a anunţat că active de 400 mld. de euro au fost transferate în Germania până la sfârşitul anului 2020, o cifră care ar urma să crească după ce Morgan Stanley va transfera 100 mld. de euro în următoarele luni, scrie Bloomberg. Amplul transfer al tranzacţiilor cu acţiuni în Amsterdam face din acest oraş unul dintre primele câştigătoare de pe urma Brexit-ului. Tranzacţiile cu acţiuni europene ar putea reveni în Londra ca parte a discuţiilor dintre Marea Britanie şi Blocul Comunitar cu privire la serviciile financiare, spun analiştii. Cele două părţi sunt dornice să finalizeze un memorandum de înţelegere în martie a.c. , deşi speranţele City-ului  londonez că acesta va include prevederi privind echivalenţa au scăzut.

Andrew Bailey  , guvernatorul Băncii Angliei, şi-a reiterat opinia că UE face o „greşeală“ prin neacordarea statutului de echivalenţă serviciilor financiare britanice, în majoritatea domeniilor. Acesta a îndemnat UE să nu pornească o bătălie împotriva UK cu privire la servicii financiare, avertizând că „o lume în care UE dictează şi determină ce reguli şi standard să avem în UK nu va funcţiona“, scrie The Guardian.

D.p.m.d.v., perspectivele ca City-ul londonez să revină pe un curs ascendent este condiţionat de  volumul tranzacţiilor financiare pe tot parcursul anului 2021. Nu poţi înlocui în listările bursiere londoneze afacerile migrate spre bursele europene de la Amsterdam, Paris şi Frankfurt, din ultimii 4 ani, începȃnd cu 2017. Treptat, plecȃnd de la măsurile economice prevăzute în acordul de retragere, economia UK se va recalibra spre economiile USA, Canada şi Commonwealth, posibil şi spre alte pieţe financiare.

Ȋntrebarea care se pune acum este în ce măsură bursele de la Paris şi Frankfurt, posibil şi altele de pe continent, vor putea seconda Amsterdamul de acum încolo? Vom vedea ce schimbări se vor produce în peisajul financiar european în lunile următoare.