Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

Conservatorismul romȃnesc

Conservatorismul romȃnesc, între conservatorism social, liberalism conservator și conservatorism cultural (tradiţionalism)

Shutterstock

Acest articol de cercetare are că bază înregistrările oficiale ale partidelor politice și a alianțelor politice care au funcționat sau care funcționează în România, pe baza informațiilor prezentate pe site-ul http://www.tmb.ro...

Abstract.

Acest articol de cercetare are că bază înregistrările oficiale ale partidelor politice și a alianțelor politice care au funcționat sau care funcționează în România, pe baza informațiilor prezentate pe site-ul http://www.tmb.ro

De la 01 01 1990 și până astăzi, 01 10 2020, în România au fost înregistrate la Tribunalul București (în continuare TMB) un număr de 8 alianțe politice și  220 de partide politice.

Nu au fost luate în calcul alianțele electorale, deoarece acestea, d.p.d.v. legislativ, se constituie doar pentru evenimente electorale punctuale (alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale - alianțele electorale din ultimii 30 de ani au fost de ordinul sutelor, la nivel national si local); ambele tipuri de alianțe generează drepturi și obligații pentru părțile implicate.

8.

Alianțele politice din Romania au că baza legală de constituire și funcționare Legea 14/2003, republicată; vedeți aici: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41241- capitolul V, ,,Asocierea partidelor politice’ art. 28 – 36.

La acest moment, 01.10.2020, Registrul Alianțelor Politice prezintă următoarele înregistrări: http://www.tmb.ro/index.php/aliante-politice

8.04.2004 - ALIANŢA „DREPTATE ŞI ADEVĂR – PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL – PARTIDUL DEMOCRAT”, cu denumirea prescurtată – „D.A.PNL – PD”  - nefuncțională prin fuziunea prin contopire a PD/PDL cu P.N.L. Ulterior, a apărut PNL.

4.05.2005 - ALIANŢA PARTIDUL POPULAR EUROPEAN (Creştini Democraţi) şi DEMOCRAŢI EUROPENI – PPE-DE – nefuncțională – partidele constitutive ale alianței și anume Partidul Renașterea României (dizolvat, radiat) și Partidul Revoluției Romȃne nu sunt active;

4.02.2008 - ALIANŢA UNIUNEA VERDE ECOLOGISTĂ – cu denumirea prescurtată „U.V.E.”, formatâ din Partidul Verde și Partidul Creștin Democrat – nefuncțională prin desființarea Partidului Creștin Democrat la 28.10.2013;

05.09.2008 - ALIANŢA POLITICĂ PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT + PARTIDUL CONSERVATOR (denumirea prescurtată Alianţa Politică „PSD + PC”) – nefuncțională, prin comasarea prin contopire a PC cu Partidul Liberal Reformator și  apariția ALDE;

29.06.2011 - Alianţa de Centru Dreapta Partidul Naţional Liberal – Partidul Conservator – denumirea prescurtată este „ACD-autodizolvată şi radiată”; dizolvată și radiată la data de 08.05.2018 – demers susținut de PNL și ALDE;

02.12.2011 - UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ - denumirea prescurtată USL – nefuncțională, prin dezavuarea acesteia de către PNL ;

10.10.2012 - ALIANŢA DE CENTRU STÂNGA cu denumirea prescurtată ACS (PSD+UNPR) – nefuncțională prin absorbția UNPR de către PMP, ulterior refăcut;

22.07.2020 - ALIANŢA MAGHIARĂ DIN TRANSILVANIA – ERDÉLYI MAGYAR SZÖVETSÉG – funcțională - prezentă la alegerile locale din 2020, în Transilvania, formată din Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar – ambele active .

220.

La acest număr s-a ajuns cu înregistrările în Registrul Partidelor Politice din România (a nu se înțelege că în România sunt 220 de partide active). Pentru detalii, aici: http://www.tmb.ro/index.php/partide-politice

40.

Dintre aceste înregistrări (220), un număr de 40  de înregistrări identifică foste partide din România, care, între timp, au fost radiate, din diverse motive: fuziune prin absorbție, fuziune prin contopire, desființate, radiate.

Mai rămân 180.

Dintre acestea, pe baza informațiilor primite de la ,,surse'', mai sunt cinci care sunt în curs de desființare, daca vom lua în considerare ad litteram  prevederile Legii 14/2003, republicată; sau care, din lipsă de resurse umane adecvate, sunt inactive; acestea mai au, totuși, o modalitate de a ieși pe ,,ușa din față'' din politica romanească (adică, pentru a nu ajunge în situaţia de a fi desfiinţate, radiate prin efectul legii) și anume, fuziunea prin absorbție. Acestea sunt:

,,Noua Republică, PACT, Diaspora Creștin Democrată, 200 pentru București, Uniunea Creștin Democrată din Romȃnia".

Mai rămân 176.

Dintre acestea, un număr de 38 conțin în denumirile lor termeni sau sintagme/expresii precum:

,,front, social, social democrat, progresist, solidaritate, alianță, uniune, unitate, progres social, social-liberal, neoliberal, socialist-creștin, comunist, comunist român, comunişti nepecerişti, salvare, neosocialist, unitate socială, dreptate socială, ecologist, ecologist socialist, verde, comunitar, front, bloc, unitate națională, prodemo, stânga unită, umanist, revoluție, pro, socialist unit''. Acestea, conform înregistrărilor din Registrul Partidelor Politice, sunt active; ce înseamnă aceasta?

Că într-un fel sau altul, prin membrii fondatori sau prin concepția despre politică, sunt partide ,,de Stânga'', progresiste! Remarcabil e că unele dintre ele au alăturat și termenul ,,creștin'' în denumirile lor, termen alăturat cu ,,socialist sau social-liberal’’, adevărate contradicții în termeni.

În continuare, punctăm aici  6 excepții: Uniunea pentru Codlea (UPC), Uniunea Creștin Democrată din România (UCDR), Uniunea pentru România (UpR), Uniunea Independentă pentru Sighișoara, Uniunea Civică Slănic Prahova, Alianța Creștin Democrată (ACD). Aceste partide locale sau regionale nu au legătură cu valorile politice de stânga. Nu au fost cuprinse în numărătoarea celor 38 de partide locale, regionale sau de nivel national, care sunt prin denumire și prin practicile politice curente, clar de centru-stânga sau stânga. Aceasta explicație vizează exclusiv eliminarea tuturor speculațiilor cu privire la direcția acestor partide, însă facem precizarea  întrucât au în componența denumirilor lor termenii de ,,uniune, alianță".

Mai rămân 138.

În acest număr sunt cuprinse:

- partide locale, cu vederi de centru-dreapta, adoctrinare, naționaliste, progresiste, stânga, de orientare umanistă;

- partide regionale de stânga, de dreapta, de extrema dreaptă, naționaliste, monarhiste;

- partide cu pretenții de anvergură națională de stânga de extrema stângă, de extrema dreaptă, naționaliste, conservatoare, adoctrinare;

- partide de nivel național de dreapta, de stânga, centru-stȃnga, centru-dreapta.

Din numărul de 138 partide, o parte sunt parlamentare - 9; cea mai mare parte, evident, neparlamentare - 129; pentru detalii, aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_partide_politice_din_Rom%C3%A2nia?fbclid=IwAR0B5MtwmMf0XukTEdTwmnOnC88htbjVznuDKtOYPiD_sFNjpHA_wUWyFcs#Partide_parlamentare

Conservatorismul politic romȃnesc actual.

Cu privire la actualul conservatorism politic, distingem în Romania  formațiuni care au valori conservatoare declarate la nivel de documente oficiale și/sau prin apartenență la partide europene, fie pretind din rațiuni electorale valorile conservatorismului, pe care le îmbină cu elemente de ordin politic creștin-democrat, clasic-liberale, naționaliste ori cu elemente distincte de conservatorism cultural (tradiționalism), liberalism conservator și conservatorism social.

Acestea sunt:

partide parlamentare – PSD (conservatorism social), PNL, PMP, ALDE, UDMR (liberalism conservator);

partide neparlamentare:  Alternativa Dreaptă (AD) (conservator, cu înțelegere unionistă, patriotică), membru ECR/ACRE – poziţia în registru la numărul 200, toate detaliile la http://www.alternativadreapta.ro; Alianța pentru Unirea Romanilor (AUR) (naționalist, unionist, conservator), fară afiliere europeană, cu elemente de conservatorism cultural (tradiționalism) - poziţia în registru la numărul 203; Mişcarea Conservatoare, poziţia în registru la numărul 42, despre care avem foarte puţine date publice, care sa poată fi accesate http://www.gazetademaramures.ro/mugur-vasiliu-liderul-noului-partid-politic-8220-miscarea-conservatoare-4268 şi Dreapta Conservatoare (PDC),  poziţia în registru la numărul 175, despre care, iarăşi, găsim foarte puţine informaţii publice.

Mai sunt și alte partide categorisite că fiind conservatoare, dar care, în realitate, nu au o legătură directă cu conservatorismul politic; aici menționăm Partidul Alianța Noastră Romȃnia (ANR), naţionalist de dreapta și Romȃnia Mare (PRM), considerat a fi partid de extremă dreapta, cu orientare conservatoare și naționalistă. Ȋn realitate, conform documentelor oficiale de înregistrare la TMB, precum și a statutului propriu, PRM este de centru-stȃnga, naționalist: https://www.politicalpartydb.org/wp-content/uploads/Statutes/Romania/Romania_PRM_nd.pdf

Deşi actualmente nu este un curent politico-doctrinar  reprezentat în Parlamentul României, conservatorismul politic romȃnesc a avut diferite etape de evoluție; nu reprezintă interes în cercetarea aceasta, elementele istorice de referință cu privire la Partidul Conservator istoric https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Conservator_(Rom%C3%A2nia,_1880%E2%80%931918), ci recentele apariții sub denumirea Conservatorismului.

Partidul Conservator (PC)https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Conservator_(Rom%C3%A2nia,_1991%E2%80%932015)

Acesta a apărut inițial în 1991, sub denumirea Partidul Umanist din Romȃnia Social-Liberal (PUR-SL, la poziția 14 în lista partidelor politice). Ulterior, și-a luat denumirea de Partidul Conservator în 2005. A fuzionat cu Partidul Liberal Reformator și au format ALDE, în 2015. Președintele fondator al PC a fost Dan Voiculescu, om de afaceri și politician romȃn, condamnat la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA); mai multe detalii aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Voiculescu_(politician)

Practic, expresia post-decembristă a conservatorismului de partid a avut în PC un reprezentant la nivel parlamentar, dar d.p.d.v. al valorificării conservatorismului în politica românească, acesta a lăsat foarte mult de dorit. Naraţiunea conservatoare era invocat ori de cate ori se dorea atragerea atenției opiniei publice asupra aspectelor pozitive, pentru a masca evidentele scăderi morale ale liderilor PC (de exemplu, în 2005, partidul a organizat marșul „pentru valorile familiei” că o reacție față de Parada GayFest din București  şi susținea introducerea educației religioase obligatorii în școli).

Partidul Mişcarea Conservatoare nu are un istoric; probabil această lipsă se datorează şi decesului liderului acestui partid, https://ortodoxinfo.ro/2017/05/28/a-murit-mugur-vasiliu/ . Partidul Dreapta Conservatoare, asemenea. Ambele nu au site-uri web, iar printre puţinele informaţii publice accesibile regăsim date introduse de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Practic, sunt proiecte politice cu un pronunţat caracter personal, liderii acestora nefiind remarcabili prin acţiuni politice. Mai mult, acestea nu au depăşit stadiul de proiect, actualmente  fiind în stare larvară.

Alianţa pentru Unirea Romȃnilor pune accentul pe forma militantă a naţionalismului unionist, liderii acestui partid făcȃndu-se remarcaţi prin promovarea unor mesaje cu un pronunţat caracter personal. Proiectat încă de la început ca fiind un partid de lider (George Simion), AUR este activ prin plasarea mesajelor sale publice ca fiind marcate de:

 - nostalgii legate de trecutul industrial recent al Romȃniei;

- alegaţii cu privire la diverşi investitori străini, cu capital extern, ce desfăşoară activităţi economice în Romȃnia;

- comandamente generale, prin care este invocată ortodoxia ca religie majoritară a romȃnilor.

AUR pare să fie un agregator de diferite tipuri de înţelegeri şi mentalităţi cu privire la valorile politice de tip conservator şi a depăşit stadiul de proiect politic, fiind deja un vehicul politic. Deocamdată, AUR pune accent preponderent pe unionism şi naţionalism.

Alternativa Dreaptă este  partidul conservator care militează pentru: stat minimal, proprietate privată şi se ghidează după perspectivele conservatoare cu privire la viaţă, libertate şi familie. Ȋn înţelegerea familiei, AD pune accent pe conceptul de familie naturală sau pur şi simplu familie, pe care le opune sintagmei intens folosite în spaţiul public – familie modernă. Falsa opoziţie dintre conceptele familie modernă vs. familie tradiţională,  a dat naştere unui fals subiect de dezbatere publică, subiect pe care AD a căutat să-l explice prin documentele programatice.

AD susţine intens apropierea Romȃniei de statele membre NATO, de statele membre ale Grupului de la Vişegrad şi promovează public acţiuni şi luări de poziţie cu privire la relaţii speciale cu SUA, Marea Britanie, Israel, Polonia, Germania, Franţa, Brazilia precum şi cu vecinii teritoriali.  AD este un vehicul politic angrenat electoral în actualele alegeri locale şi parlamentare din 2020 şi este reprezentat actualmente de Adela Mîrza.

Concluzii:

- partidele de centru-stȃnga/ stȃnga sunt majoritare în Romȃnia;

- partidele adoctrinare sau care se declară ca fiind de ,,centru’’ sunt în creştere numerică;

- partidele de centru-dreapta/dreapta ocupă locul al treilea ca număr; între acestea, partidele care promovează explicit conservatorismul îmbină valorile acestuia cu perspective creştin-democrate, clasic-liberale, unioniste, naţionaliste.