Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianMacedonianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

the classic is fashionable!

Florin Dobre: Sunt un om optimist, plin de speranţă şi pot găsi valoare în tot ce este în jurul meu, mai ales în oameni (partea I)

Florin Dobre - personal credit

Nu avem un circuit al modei. Ce înseamnă asta? Ȋnseamnă că nu avem magazine multi brand cu producători romȃni care să îţi cumpere creaţiile şi nici un festival de modă care să ajute industria textilă din Romȃnia ...

Un interviu cu Florin Dobre nu este unul liniar, obişnuit; nu este un interviu cu răspunsuri pe care să le anticipezi întrucȃtva, pe baza informaţiilor disparate, existente. Asta pentru că designerul de modă vestimentară masculină, bărbătească este un spirit spontan, conectat la realităţi spirituale aflate la îndemȃna oricui, realităţi accesibile tuturor, cu o singură inter-mediere: să crezi.

Florin Dobre are acea deschidere pentru nou, specifică spiritelor libere, conştiente de valoarea proprie, dar suficient de mature şi decente pentru ca aceasta să nu devină o pricină de poticnire a multora. Verbul său este marcat de modestie, parcă ar vrea să vorbească mai mult despre alţii, decȃt despre sine, chiar şi într-un interviu despre… Florin Dobre, la The Conservative.

 

Pentru început, Florin Dobre, vă rog să ne spuneţi despre formarea dvs. academică. De ce  Educaţie Fizică şi Sport?

FD: Ȋn anul 1982 dupa un anunt în Dobrogea Nouă, sora mea, m-a luat de mȃnă şi am aterizat pe cel mai frumos stadion din Romȃnia la acea vreme, un stadion construit doar din piatră, în forma potcoavei, cu o simetrie perfectă şi singurul cu nocturnă pentru un club de la noi (în perioada comunismului, n.n.). Stadionul se numea Farul Constanţa.

Ȋn sfȃrsit, am ajuns la stadion, am fost ales pentru una din echipe, am pus mingea la mijlocul terenului, am preluat-o şi am alergat cu ea pana în poartă. Impresionat, tȃnărul antrenor a oprit jocul şi am fost primul selecţionat pentru echipa de pitici a Farului Constanţa, cȃnd aveam 6 ani.

De atunci, timp de 15 ani am reuşit să impresionez cȃţiva antrenori, cȃţiva coechipieri, cȃţiva spectator, dar niciodată pe Dumnezeu care îmi pregătea un alt drum.

Aţi abordat moda ca pe o pasiune pe care aţi dus-o la un nivel recunoscut în lumea mondială a modei, alături de marile case de modă pentru bărbaţi; cum este să fii contestat la Paris, dar şi căutat şi apreciat de Philippe Guilet la Bucureşti?

FD: La Paris, în anul de graţie 2013, am primit primele confirmări; Parisul a fost startul carierei internaţionale, apariţiile din Le Figaro şi Le Monde au ajuns pȃnă în UK şi aşa am primit anul următor, în luna ianuarie a anului 2014, invitaţia de a prezenta în cartierul artei contemporane Shoreditch, la Red Gallery în inima Londrei  şi de acolo şi primele apariţii în VOGUE şi GQ, alături de brand-uri precum Gucci, Lanvin, Burberry sau Kenzo.

 

Aţi apărut în mari reviste de modă, Vogue si GQ; pentru moment, sunteţi singurul designer romȃn cu astfel de apariţii. De ce credeţi că aţi rămas deocamdată singurul cu aceste apariţii?

FD: Din păcate, sunt singurul romȃn care are apariţii şi colecţiile în Vogue şi GQ ,dar Romȃnia are un real talent creativ şi cred că vor apărea şi alţi designer, chiar dacă nu avem un sistem costructiv de a crea un curs firesc la ieşirea din facultate, care să te primească şi să te propulseze spre industria textilă sau spre marile case de modă.

Nu avem un circuit al modei. Ce înseamnă asta? Ȋnseamnă că nu avem magazine multi brand cu producători romȃni care să îţi cumpere creaţiile şi nici un festival de modă care să ajute industria textilă din Romȃnia şi din această cauză romȃnii se îndreaptă spre brandurile străine, iar banii merg în afara ţării în proporţie de 86%! Deci, este nevoie şi de implicarea ministerelor de resort, dacă se doreşte o revigorare a industriei textile şi creative. Ȋncă mai avem o şansa de a salva această industrie uşoară, încă mai avem tineri talentaţi.

 

Cărei game de clienţi vă adresaţi, cărui public doriţi să îi aduceţi în atenţie creaţiile dvs.?

FD: Ȋn primii ani, datorită dorinţei de a atrage atenţia asupra creaţiilor mele, veneau oameni cu gusturi diferite, care nu aveau în acele vremuri de unde să cumpere ''altfel'' de haine. Cu timpul, înţelegȃnd importanţa liniştii sufleteşti, cu paşi mici şi la îndrumarea duhovnicului merg spre clasicul cel clasic, cel care nu se demodează niciodată!

 

Aţi luat în calcul să creaţi vestimentaţii şi pentru sexul frumos? Dacă ,,da’’, de ce, dacă ,,nu’’ de ce nu?

FD: Ȋn primele colecţii aveam mereu o femeie printre zecile de baieţi. Uneori aveam la final o mireasă, care închidea show-ul, dar cu timpul am renunţat văzȃnd că moda a început să confunde femeia cu bărbatul; în 2021 acest trend nu mai este de nişă sau în moda underground, după cum este în prezentările tuturor caselor mari de modă. De exemplu, la Burberry, în ultima colecţie masculină, o parte dintre modelele masculine poartă fustă / rochie şi asta mă face să separ foarte clar şi evident stilurile vestimentare, iar în ultimii ani am creat încă două branduri, unul destinat femeilor, iar altul copiilor, branduri care să expună destul de clar dorinţa mea de normalitate.

Ce vă inspiră în creaţiile dvs. şi cȃt de mult sunteţi influenţat de creaţiile colegiilor din marile case de modă? Stilul dvs. masculin şi conservator, ca sa zic aşa, este evident în marea masă a creaţiilor vestimentare de acum, povestiţi-ne mai mult despre asta...

FD: Odată cu reinventarea tȃrgului de modă vestimentară din Florenţa, Pitti Uomo, clasicul a revenit în atenţia modiştilor, aşa că putem scoate tiparele vechi şi prăfuite ca să le punem iar în folosinţă; putem căuta croitorii bătrȃni să ne croiască costume aşa după cum o făceau odată, putem să ne straduim să avem pantalonii la dungă, asa cum o faceau taţii nostri. Astăzi clasicul este la moda!

 

Sunteţi satisfăcut de roadele muncii dvs., sunteţi mulţumit de munca dvs. ca designer vestimentar în Romȃnia?

FD: Sunt un om optimist, plin de speranţă şi pot gasi valoare în tot ce este în jurul meu şi mai ales în oameni. Am o intuiţie constructivă, dar cu toate acestea nu am crezut vreodată că pot avea o astfel de carieră, mergȃnd pȃnă acolo unde nimeni dintre ai nostri nu a reuşit să ajungă. Am mers pe un drum necunoscut, îndrumat doar de bunul Dumnezeu şi aşa am reuşit ceva ce nici în cel mai optimist gȃnd al meu nu am ajuns vreodată.

 

Debutul oficial în modă a fost în 2009, cu colecţia de modă ,,Debut’’; ulterior, în 2013, ,,Panta Rhei’’, cu recenzii frumoase în ,,Le Figaro’’ şi ,,Le Monde’’; aşadar,  colecţii de modă care au stȃrnit interesul general, dar au dat tonul şi unor controverse în lumea modei. Puteţi să împărtăşeşti pentru cititorii The Conservative detalii care v-au marcat, dar despre care nu aţi vorbit pȃnă acum?

FD:  Am avut un debut foarte frumos şi interesant, dar ca şi prezentarea de la Paris debutul a adus un val de reacţii asupra mea, împărţite ca de obicei în jurul marilor valori. După Panta Rhei îmi venea să nu mai ies din casă, parcă omorȃsem pe cineva, dar noroc cu oamenii mari care au trecut prin furtuni şi datorită lor am reuşit să creăm ceva şi mai mare şi vreau să le mulţumesc şi pe această cale. Ei sunt Lucian Despoiu şi Cristina Turnagiu, care au spus că ăsta e momentul să fac prezentarea şi la Bucuresti, pe baza ideii că oamenilor le place intriga şi asa am reuşit o mică ,,capodoperă’’ acasă, cu oamenii de modă de la Paris, care au dorit să vină la Bucuresti special să vadă sau să revadă prezentarea.

Dar din fericire nu mi-a plăcut să scot în evidenţă părţile dificile ale carierei, atacurile necontenite ale ,,duşmanilor’’, lovituri din toate poziţiile, atȃt asupra mea, cȃt şi a celor din jurul meu. Am luat-o ca atare. Din pacate, romȃnilor le-a placut de Brȃncuşi după ce a murit, deci nu am pretenţii să mă placă nici pe mine. Hagi are probleme şi mai mari pentru că este mult mai mare. La fel şi Emil Racoviţă, inventatorul speologiei, nenea Iancu (I.L. Caragiale, n.n.) a plecat şi el din ţară, marele Grigorescu preciza în amintirile lui că era şi el ,,tăvălit’’ de mai marii neamului. Deci, probabil asta este crucea noastră, a romȃnilor, să nu ştim să apreciem pe cei ce construiesc. Avem acest exemplu al Catedralei Mȃntuirii Neamului şi rar mi-a fost dat să întȃlnesc pe cineva care construieste ceva atȃt de important să aibă o opoziţie atȃt de mare, chiar şi din partea primarului general al Capitalei, care refuză să mai ajute acest centru de unire al neamului romȃnesc. Să mergem înainte cu nădejde, să uităm şi să iertăm pe cei ce ne mȃntuiesc pe pămȃnt şi care ne arată că trebuie să ne punem mai des în mȃinile Domnului...

Cum evaluaţi stilistica vestimentaţiei masculine şi feminine din Romȃnia? Putem vorbi despre formarea unei noi generaţii de designeri romȃni? Din punctul dvs. de vedere, de cavaler al bunului gust,  spre ce se îndreaptă stilistica modei din Romȃnia?

FD: Romȃnii sunt oameni creativi şi cu capacitate de efort, au anduranţa muncii şi odată cu pandemia am văzut o explozie de branduri, ceea ce mă face să fiu optimist. Ȋn Bucureşti tinerii sunt o încȃntare a bunului gust, a frumosului, a tinereţii. Sunt plini de culoare, plini de dorinţă şi foarte frumos îmbrăcaţi, deci trebuie să avem grijă de ei şi să îi îndrumăm corect. Văd din ce în ce mai mulţi oameni care încep să pună accent şi pe vestimentaţie, imaginea contează, pȃnă şi biserica recomandă ţinuta de duminică, curată, elegantă, frumoasă în faţa Domnului.

Mai avem să ne alegem conducători care să îşi iubească ţara, după cum spunea Petre Ţuţea, iar inspiraţional de la marele Eminescu, ,,La trecutul mare, mare viitor!’’

Legat de

Philosophical Perspectives

Prostitution as Exploitation of Women: Hardly Any More

Hannes H. Gissurarson 4 October 2021

Philosophical Perspectives

Prostitution as Degradation of Women: Implausible

Hannes H. Gissurarson 4 October 2021

Philosophical Perspectives

Prostitution as Exploitation of Women: Hardly Any More

Hannes H. Gissurarson 4 October 2021

Philosophical Perspectives

Prostitution as Degradation of Women: Implausible

Hannes H. Gissurarson 4 October 2021