Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

shareholders / stakeholders

FORUMUL ECONOMIC MONDIAL DAVOS de la teorie la practică

Ursula von der Leyen, European Parliament

Suntem în plină desfăşurare a Forumului Economic Mondial de la Davos......

FORMUL ECONOMIC MONDIAL DAVOS de la teorie la practică

Suntem în plină desfăşurare a Forumului Economic Mondial de la Davos, ediţia 2021, ediţie care se desfăşoară online din cauza condiţiilor generate de măsurile de austeritate sanitară în desfăşurare din Europa, ca efect al pandemiei de Covid-19; practic, DAVOS Agenda este pregătită de accentele puse în discursurile lansate pȃnă acum de preşedintele chinez Xi Jinping, de Ursula von der Leyen şi de Antόnio Guterres, secretarul general al ONU: vaccinarea, combaterea Covid-19, conservarea Amazonului, marea resetare, un nou război rece?

S-a convenit, după cum se ştie, ca întȃlnirile oficiale faţă în faţă să se desfăşoare la Singapore, în luna mai a.c., iar Europa va avea ca reprezentanţi pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reprezentarea Asiei va fi asigurată de preşedinţii chinez şi sud-coreean precum şi de premierii Indiei şi Japoniei, iar USA probabil de Joe Biden. Ȋncă nu ştim dacă la Singapore va participa preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro; la ediţia online în desfăşurare, Brazilia este reprezentată de  vicepreședintele Hamilton Mourão, care conduce Consiliul Național pentru Amazonul Legal, împreună cu miniştrii de Externe, al Economiei şi Agriculturii.

Organizatorii WEF Davos/Singapore 2021 au decis să pună accentul  pe Asia după un studiu recent al companiei japoneze bancare Nomura Holdings,  care arată că, urmare a pandemiei, Produsul Intern Brut al Chinei îl va depăşi pe cel al SUA pȃnă în 2030, adică cu doi ani mai devreme decât se estima înaintea crizei, iar zona Euro, conform companiei de asigurări Euler Hermes, va reveni după un ,,lockdown light’’, după jumătatea anului în curs.

Forumul Economic Mondial de la Davos s-a constituit în ianuarie 1971, la iniţiativa lui Klaus Schwab şi reuneşte lideri ai lumii care activează în toate domeniile sociale de activitate; iniţial, organizaţia s-a numit Forumul European de Management şi viza o mai bună colaborare a companiilor europene cu cele americane. În 1987, organizaţia non-profit şi-a primit actuala denumire, iar din 2015 Forumul a fost recunoscut ca organizaţie internaţională.

Ȋn 1973 a fost dat publicităţii Manifestul de la Davos, care venea să propună un cod de etică în afaceri şi pentru proprietarii de afaceri; manifestul face referire la profit şi rentabilitate în termenii managementului profesionist, dedicat, a capitalismului de tip acţionariat şi al părţilor interesate. Ce se remarcă aproape de la bun început este caracterul general de propunere a unui cod de etică în afaceri, chiar dacă textul cuprinde imperative şi comandamente.

Ȋn 2 decembrie 2019 a fost dat publicităţii Noul Manifest de la Davos, iar reuniunea de anul trecut a fost centrată pe propunerea de schimbare de paradigmă cu privire la afaceri şi la rolul intervenţionist al statelor/guvernelor în noul context social al anului 2020. 

Spre deosebire de prima variantă a Manifestului această nouă propunere îmbracă forma prescripţiei, prin urmare devine impunere. Această nouă formă de înţelegere a felului cum este acreditat noul manifest, devine evidentă din expunerile liderilor europeni şi mondiali reuniţi prin mesaje online la actualul eveniment, iar capul de afiş îl deţine dialogul dintre Klaus Schwab şi Ursula von der Leyen:

Cei care vor avea răbdare sa asculte tot mesajul, vor remarca imediat  detalii importante şi anume că:

  • liderul politic european  atinge tangenţial subiectul ,,divorţului’’ de Trump, însă remarcă incoerenţa companiilor BigTech cu privire la cenzurarea fostului preşedinte american; cadrul activităţilor companiilor digitale şi internetul trebuie urgent încadrate cu reguli legislative care sa acrediteze atat comerţul online, cȃt şi conţinutul de orice fel, care, la nivelul informaţiilor de tip ,,fake-news’’ se distribuie de şase ori mai mult decȃt orice fel de alt conţinut, pe baza unor algoritmi de inteligenţă artificială. Prin urmare, tot ce este ilegal offline să devină ilegal şi online (nu ştim dacă reciproca este valabilă);
  • C.E. îşi propune ca anii 2020 să devină ,,deceniul digital al Europei’’; prin sublinierea ideii că pandemia a maximizat procesul de  digitalizare a societăţii, von der Lyen nu a dat detalii cum se va produce asta, dar bănuim că recentul Acord de principiu pentru un posibil Tratat în domeniul investițiilor stă la baza acestui ,,deceniu digital’’;
  • cu  privire la Green Deal, ,,Europa’’, după spusa doamnei von der Leyen, şi-a propus ţinte ambiţioase: 55% procent de reducere a gazelor cu efect de seră pentru următoarele două decade, 30% din teritoriul şi apele continentului european vor deveni zone protejate sau rezervaţii naturale, injectarea a 1 trilion de euro, în ,,înverzirea industriei europene’’ şi decuplarea creşterii economice de la resursele generatoare de carbon; alte zeci şi sute de miliarde de euro vor fi alocate pentru acomodarea sectorului privat cu principiile ,,guvernanţei corporative’’.

Pe lȃngă aceste cifre, am auzit despre instituirea unui program de răspuns permanent din partea ,,Europei’’ la urmatoarele provocări biologice, care vor veni. De altfel, pe această idee a marşat şi Schwab, acesta anunţȃnd deja că este ,,încȃntat’’ de instituirea acestui mecanism de răspuns permanent al europenilor, care vine să întȃmpine următorul virus, care,  ,,cu siguranţă ne va vȃna’’!

Ȋntrebată fiind de Schwab cum se vor produce astfel de măsuri, von der Leyen a exemplificat astfel:

  1. în Europa, peste 35 de milioane de case vor fi renovate între 2020 şi 2030, astfel că această măsură va oferi sprijin viitorilor chiriaşi prin reducerea cheltuielilor de întreţinere, dar va stimula şi sectorul construcţiilor;
  2. aceste măsuri vor fi implementate ca investiţii ce vor viza un cuantum de 20% din sumele alocate, cuantum rezervat următoarei generaţii de cetăţeni europeni; practic, cei care se nasc şi se vor naşte în intervalul 2020-2030 va forma, in orizontul anului 2050 următoarea generaţie europeană;
  3. sprijin pentru toate oraşele care doresc decarbonizarea transportului în comun, bazat pe consum de combustibili fosili;
  4. înfiinţarea unei alianţe a hidrogenului la care deja au achiesat peste 1000 de companii europene, astfel ca hidrogenul să devină resursa regenerabilă a mişcării.

Toate acestea vor fi realizate, consideră von der Leyen, prin ,,împachetarea’’ sectorului privat, a capitalului privat  în parteneriate public-private, pe baza ,,principiilor guvernanţei corporative’’. Şefa C.E. nu explică punctual, în detaliu ,,de ce’’ este obligatorie prezenţa sectorului privat, dar nu e greu de înţeles: sectorul privat/capitalul privat este singurul sector/capital  care produce plus-valoare, produce prosperitate pe termen lung şi asigură condiţiile de sustenabilitate ale economiei, fie ea şi circulară. Ȋnsă cum va arăta sectorul privat european peste 25 de ani e greu de prezumat acum, d.p.d.v. argumentativ. Cu toate acestea, premisele ce se au în vedere ne indică faptul că, preponderent, sectorul privat va fi format din corporaţii şi multinaţionale, mai puţin din afaceri deţinute de familii sau de clasa mijlocie. Or, asta înseamnă o schimbare dramatică a vieţilor multor  europeni!

Ursula von der Leyen a vizat în explicaţiile domniei sale prezenţa certificatelor verzi, ca măsură imediată de plată a carbonului, dar şi punerea la punct a unui sistem de clasificare a măsurilor ce urmează să fie implementate, o ,,taxonomie a Green Deal-ului’’, urmată de o suită de măsuri fiscale cu privire la plata carbonului.

La rȃndul său, Antόnio Guterres,  secretarul general al ONU, în propriul său mesaj şi în dialogul cu Børge Brende, president WEF of Davos 2021, a punctat necesitatea reducerii disparităţilor economice existente, reducerea decalajelor în salarii la nivel mondial.

Apelul făcut de secretarul general ONU cu privire la existenţa unui nou contract social şi a unor noi acorduri generale, mondiale, în care să se permită oportunităţi reale care să aduca ..egalitate’’ în societatea mondială şi punerea celor două mari economii (n.n., a Chinei şi a SUA) ca bază pentru formarea unei singure economii globale, care să asigure accesul la toate oportunitaţile de orice fel pentru toţi, pentru orice fel de minorităţi presupune aducerea spre un numitor comun a tuturor actorilor productivi de plus-valoare.

Recuperarea globală, consideră Antόnio Guterres, se produce pe plan economic prin includerea tuturor ţărilor în măsurile economice propuse, iar pentru ca acest deziderat să fie atins, este necesară vaccinarea în masă a populaţiei, prin oferirea de licenţe de producţie tuturor ţărilor, vaccinurile fiind văzute ca ,,bunuri publice mondiale’’. Un al doilea palier de acţiune, presupune abordarea schimbărilor climatice la pachet cu iertarea de datorii financiare a ţărilor slab dezvoltate: recuperare incluzivă şi recuperare climatică.

100 mld. dolari USA ar trebui alocaţi anual ţărilor slab dezvoltate, pe baza Acordului de la Paris, bani proveniţi din veniturile contribuabililor şi ale donatorilor, ,,pentru a construi încredere şi stabilitate’’. Schimbarea modalităţii de impozitare, de la venit la carbon, vizează sustenabilitate economică şi locuri de muncă pe termen lung, decarbonizarea economiei este inevitabilă, absolut toate investiţiile trebuie să ţină cont de impactul ecologic, iar acele companii private care au resurse la dispoziţie să le folosească pentru a pune presiune pe guverne şi pe actorii politici pentru atingerea prevederilor COP26, Glasgow.

Pledoaria actualului secretar general ONU, pentru schimbarea impozitării  salariale şi a profiturilor de la venit la carbon, ar conduce la reducerea, chiar eliminarea disparităţilor la nivel de venituri fiscale, la nivel mondial, chiar alinierea veniturilor!  Proiectul ,,Giga’’ condus de UNICEF, care vizează introducerea internetului de mare viteză în şcolile care nu au internet este o modalitate concretă de reducere a decalajelor culturale, prin ,,educaţie la distanţă’’. Ȋntrebarea pe care şi-o pune şi Klaus Schwab şi pe care implicit o punem şi noi este ce fel de capitalism ne dorim?

Promotorii Davos teoretizează ,,trei tipuri de capitalism’’:

  1. capitalismul acţionarilor al, ,,shareholderilor’’, actualul capitalism ce stă la baza economiei occidentale, acesta e grevat de maximizarea profiturilor;
  2. capitalismul de stat – formulat şi pus în practică în China, plecȃndu-se de la principiul ,,o ţară, două sisteme’’ – direcţia e impusă de partidul unic;
  3. capitalismul părţilor interesate, ,,stakeholder model’’ ar avea cea mai bună perspectivă, deoarece conţine reguli etice, zero toleranţă vizavi de corupţie şi cointeresare a tuturor celor implicaţi.

Stakeholder model merge de mȃnȃ cu politicile Green Deal, ambele presupun supraimpozitări ale capitalului privat activ occidental şi iertarea de datorii financiare a ţărilor slab dezvoltate, promovarea egalitarismului ca model funcţional; practic, ceea ce propune Davos, în numele unor idealuri  utopice de egalitarism, este mutarea unei părţi însemnate a plus-valorii din Occident spre zonele slab economice ale lumii, preponderent nu ca investiţii, ci ca bază pentru consum. Argumentarea pe baze etice a măsurilor propuse de WEF Davos are toate caracteristicile unei argumentaţii sofistice: cȃt de etică este impunerea unor noi forme de impozitare (de la impozitul pe venit la impozitul pe carbon?), în condiţiile în care capitalul occidental actual are la baza realizării sale şi plata pe emisiile de carbon, în baza regulii ,,poluatorul plăteşte’’? Dacă luăm cazul clasei mijlocii occidentale, aceasta plăteşte taxe de mediu la achiziţia de bunuri şi accize la carburanţi. D.p.m.d.v., problema plăţii pe carbon nu este la nivelul clasei mijlocii sau a clasei de jos, ci la nivelul marilor corporaţii industrial-tehnologic-digitale. Uriaşa factură a decarbonizării economiei planetei se apropie de scadenţă, cine va plati? Interesant e că poluarea aerului cea mai intensă nu este nici în Europa, nici în Americi, ci în China şi India; aveţi aici toate datele reale actualizate la un interval de cȃteva ore.

Şi pentru că a venit vorba de China, preşedintele  Xi Jinping a lansat la ediţia online a WEF Davos ideea unui nou ,,război rece’’, care s-ar putea produce între marii jucători economici; culmea e ca tocmai China, care este semnatară a Acordului climatic de la Paris, se teme că U.E. va fi atrasă de SUA şi aliaţii acesteia.

 Personal, urez succes liderilor politici U.E. în încercările lor de a  convinge China să respecte prevederile totale ale Acordului de la Paris, dar sunt sceptic, deoarece asumarea acordului înseamnă în termeni clari contribuţii financiare – plata pe carbon, de fapt supraimpozitare! Rămȃnem pe mai departe conectaţi cu Davos pȃnă în luna mai, cȃnd vom reveni.

Legat de

Creştinism şi Europenitate

9 Mai – Europa şi / sau Creştinătatea?

Valentin Licxandru 09.05.2021.

4 May 1979: a turning point

Thatcher: She Changed the World

Hannes H. Gissurarson 4 May 2021

Crimea is Ukraine

Ucraina – războiul din vorbe, pacea din fapte

Valentin Licxandru 29.04.2021.

APOLOGIA DELLA DIGNITA’

Giulio Guarino 26.04.2021.

Creştinism şi Europenitate

9 Mai – Europa şi / sau Creştinătatea?

Valentin Licxandru 09.05.2021.

4 May 1979: a turning point

Thatcher: She Changed the World

Hannes H. Gissurarson 4 May 2021

Crimea is Ukraine

Ucraina – războiul din vorbe, pacea din fapte

Valentin Licxandru 29.04.2021.

APOLOGIA DELLA DIGNITA’

Giulio Guarino 26.04.2021.