Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

Redeschiderea economiei după ce a fost atacată la baionetă

Pe lângă impactul sever asupra sănătății individuale, pandemia a perturbat grav sistemele economice din întreaga lume....

Întreprinderile mici, cărora le lipsește adesea lichiditatea pentru a supraviețui timp de câteva luni de cererea diminuată, sunt deosebit de expuse riscului de faliment. Majoritatea guvernelor, la sfatul liderilor cu influenţa din cadrul Uniunii Europene, au ignorat cu desăvârşire sănătatea economiei.

Restricţiile sunt pe cale să se încheie, oficial și neoficial. Planul de redeschidere este în plină desfășurare, Dar, deocamdată, suntem în punctul în care ne târâm din buncărele noastre şi încercam să ne dăm seama dacă suntem într-o depresie sau nu.

În momentul în care măsurile de restricţie se vor ridica pentru prima dată, jumătate sau mai mult din afacerile din segmentul HORECA și numeroase alte mici întreprinderi cel mai probabil se vor închide definitiv, deoarece nu vor mai exista măsurile economice de suport din partea statutului.

Un alt aspect important este şi şomajul care ar pune o presiune uriaşă pe bugetele statelor care au luat măsuri drastice de restrângere a libertăţilor economice. Cercetătorii au descoperit că în absența sprijinului guvernamental, rata falimentului din 2020 s-ar fi dublat la aproape 18%, cu rate chiar mai mari în sectoarele și țările cele mai afectate. Acest lucru este de aşteptat şi anul în 2021 când, după vaccinarea în masă şi forţată pregătită de mai toţi liderii lumii sub pretextul revenirii la normalitate, unele măsuri restrictive vor fi retrase la fel ca şi sprijinul financiar, care va fi retras şi el.

În ansamblu, pandemia a fost devastatoare pentru întreprinderile mici, dar s-a întâmplat deja această catastrofă economică? Oare blocajele au distrus micile afaceri?

Intervențiile guvernamentale în majoritatea țărilor au amortizat temporar o parte din lovitură și, în ciuda gravității șocului, sectorul bancar a demonstrat rezistență. Băncile din multe țări au devenit mult mai rezistente în urma crizei financiare din 2008. Reglementările internaționale au impus atunci construirea unor fonduri de rezervă mult mai puternice, tocmai pentru a putea rezista șocurilor de această natură. Aşadar băncile nu par să fie afectate în mod semnificativ, prin urmare oamenii vor căuta să-şi salveze afacerile apelând la serviciile financiare ale băncilor, dar probabil la nişte costuri mult mai mari. Practic, micii antreprenori sunt puşi în situaţia în care trebuie să se împrumute mult mai scump, dar nu pentru a se dezvolta sau pentru a crea noi locuri de muncă, ci pentru a-şi salva ce a mai rămas din business-ul lor în urma măsurilor luate de către stat.

Pentru multe întreprinderi care se luptă după isteria COVID-19, problema principală este lipsa de venituri imediate pentru a putea face obligații pe termen scurt, în special pe zona de chirie și salarizare. Această lipsă de venituri imediate va continua şi după redeschiderea economiei din cauza fricii instaurate cu ajutorul presei  în rândul consumatorilor. În concret oamenii s-au obişnuit cu faptul că nu mai pot merge la restaurant, la cafenea, la sălile de sport sau că îşi pot face la fel de bine cumpărăturile online. Practic comportamentul clienţilor s-a schimbat în pandemie şi o revenire la vechile obiceiuri de consum se va face pe termen foarte lung sau chiar deloc. Cercetările recente arată că cererea de produse pe piaţă a scăzut cu peste 30% din cauza fricii consumatorilor de infecție. Cererea va rămâne probabil redusă, cel puțin în anumite sectoare de activitate, atâta timp cât distanțarea socială este justificată prin toate canalele de comunicare.

Aşa cum se preconizează mii de întreprinderi vor fi falimenta în această criză și vina este exclusiv a guvernului din fiecare ţară. Liderii guvernamentali au închis țara și apoi a susținut că vor sprijini afacerile și economia, dar, în realitate, nu au făcut absolut nimic. Este destul de clar în acest moment cât de inechitabile au fost luate unele măsuri de protecție împotriva micilor afaceri, în timp ce marile corporaţii au rămas deschise, au primit subvenții şi au obţinut profituri uriaşe în condiţiile în care piaţa concurentă era închisă prin lege.

În ceea ce priveşte reorientarea afacerilor există diferenţe foarte mari între ceea ce spun guvernele, mass-media și realitatea vieții. În fapt, foarte puține întreprinderi mici au reușit să se reorganizeze cu succes, optând pentru soluții alternative, deoarece au trebuit să intre în zona de online, care deşi pare simplă, nu este deloc. Pentru a activa în zona digitală ai nevoie de cunoştinţe solide şi de un nou model de business, un model care dacă vrei să fie de succes costă la fel de mult precum cel clasic. Mulţi au încercat dar din lipsă de viziune, experienţă şi finanţe au eşuat adâncindu-se într-o criză mult mai mare.

Aşadar concluzia este că guvernele din întreaga lume au trimis în faliment sute de mii de antreprenori și, în același timp, spun că vor ajuta cetățenii și afacerile; mass-media le spune tuturor că există sprijin, bani şi strategie de relansare; băncile primesc de zece ori mai multe apeluri pentru a oferi împrumuturi profitabile pentru banca; micii antreprenori sunt cu sabia falimentului deasupra capului și nimeni nu poate lua o decizie cu privire la nimic.

Viaţa este în aşteptarea unei soluţii salvatoare care întârzie să apară.