Email Facebook Twitter LinkedIn
×ECR Party
The Conservative
ECR Party
TheConservative.onlineTwitterFacebookInstagramYouTubeEmailECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentary
RomanianRomanianEnglishBulgarianCroatianCzechItalianPolishSpanishSwedish
The Conservative
Ştiri și comentarii   |    TV   |    Print   |    Cronicari

Crimea is Ukraine

Ucraina – războiul din vorbe, pacea din fapte

Al Jazeera - photo credit

Absolut toţi actanţii implicaţi au adus plusuri sau minusuri în desfăşurarea evenimentelor; le vom evidenţia pe cele mai importante, care au produs şi efecte evidente, notabile...

Abstract

Cu privire la  subiectul tensiunilor de la graniţa ucraineano-rusă, ceea ce ne interesează pentru a înţelege mai mult despre ceea ce se întȃmplă este ca, pe baza anumitor fapte, întȃmplări, declaraţii, acţiuni puse în relaţii de cauzalitate directă, să remarcăm plusurile şi minusurile din acţiunile şi declaraţiile recente ale principalilor factori implicaţi în conflictul de la Donbas: fie pentru a face lobby pentru scăderea tensiunilor politico-militare, în vederea prezervării păcii în Ucraina de Est, fie pentru a face război. Remarcabil este că se confirmă încă o dată că aparenţele înşeală întotdeauna.

 

„Fără Ucraina, Rusia este o mare putere, dar împreună cu Ucraina, Rusia este un imperiu!”

Cuvintele de mai sus, care îi sunt atribuite lui Zbigniew Brzezinski, exemplifică suficient de ce Rusia îşi doreşte, fie cu forţa, fie de bunăvoie, să aibă Ucraina în sfera de influenţă directă, aşa după cum este Belarus. Tocmai de aceea, recentele evenimente care au însoţit detensionarea situaţiei din estul Ucrainei arată cȃt de importante sunt faptele şi acţiunile marilor actori implicaţi în desfăşurarea de pȃnȃ acum a evenimentelor, cu mult mai importante, comparativ cu declaraţiile.

Practic, în Ucraina am asistat la cel mai aprig război al…declaraţiilor, din ultimii zece ani. Actualul război al declaraţiilor a fost mult mai tensionant decȃt cel care a premers războiului de acum şapte ani, soldat cu anexarea peninsulei Crimeea şi cu pierderi de mii de vieţi omeneşti, nemailuȃnd în calcul pagubele materiale. Cumva, acest război al declaraţiilor a stat şi la baza pierderilor de vieţi omeneşti din ultimele săptămȃni..., d.p.m.d.v.

Voi grupa pe zone geografico-strategice şi pe categoriile precizate acele declaraţii şi fapte produse în perioada recentă pentru a remarca atȃt lipsa de consistenţă, cȃt şi implicaţiile lor în destabilizarea relaţiilor dintre ţările implicate sau, după caz, în restabilirea echilibrului geo-politic la Marea Neagră.

 

Războiul din vorbe

Absolut toţi actanţii implicaţi au adus plusuri sau minusuri în desfăşurarea evenimentelor; le vom evidenţia pe cele mai importante, care au produs şi efecte evidente, notabile:

  • desfăşurarea de forţe militare pe teritoriul rusesc, într-un număr mare, acţiune fără precedent, sub pretextul exerciţiilor militare, la graniţa ruso-ucraineană, trupe însoţite de armament greu, pe lȃngă importante efecte logistice desfăşurate, cum ar fi spitalele de campanie,  desfăşurări care au fost acoperite de declaraţiile şi conferinţele de presă ale ministrului apărării din Rusia, Serghei Şoigu, dar şi a altor decidenţi ruşi pe motivul că se efectuează exerciţii militare;
  • declaraţia lui Joseph Borell, cum că Rusia a mobilizat 150.000 de oameni la graniţa cu Ucraina, declaraţie care a fost ulterior schimbată/modificată fără explicaţii;
  • apelurile repetitive ale leadership-ului UE către Kremlin, pentru ca acesta să-şi retragă trupele masate la graniţa ruso-ucraineană; ruşii au făcut pasul înapoi cȃnd au vrut ei, nu la insistenţele Bruxelles-ului sau ale Occidentului;
  • declaraţiile contradictorii ale ambasadorului ucrainean de la Berlin, Andrij Melnik şi a ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba cu privire la refacerea arsenalului nuclear al Ucrainei, cedat Rusiei, în baza Memorandumului de la Budapesta din 1994 şi a Acordului de la Helsinki din 1975;

 

  • recenta convocare a C.S.A.T.,  de Klaus Werner Johannis săptămȃna trecută pentru săptămȃna în curs, convocare produsă în aceeaşi zi în care ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, anunţa dislocarea trupelor de la graniţa ruso-ucraineană şi revenirea acestora la zonele de încartiruire. Acest gest lasă să se înţeleagă că această convocare pare să se producă ,,la spartul tȃrgului’’, chiar dacă Johannis a declarat că şedinţa C.S.A.T. vizează aprobarea unor proiecte de înzestrare cu armament modern a Armatei Romȃniei;
  • recenta trilaterală Polonia-Romania-Turcia desfăşurată la Bucureşti săptămȃna trecută, cu participarea miniştrilor de externe polonez şi turc, dar şi întȃlnirile cu omologii ucrainean şi georgian ne-a adus aminte, în dulcele stil romȃnesc cu accente orientale, de teoria formelor fără fond, teorie consacrată de marele critic literar Titu Maiorescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea.
  • eşecul negocierilor între reprezentanţi ucraineni, ruşi şi ai separatiştilor din Donbas, negocieri ocazionate de apropierea sărbătorilor pascale de rit ortodox menţine starea de conflict, război hibrid, chiar dacă prin retragerea unor unităţi militare ruseşti de la graniţa ruso-ucraineană, posibilitatea unui conflict armat  direct între Ucraina şi Rusia s-a mai estompat.

Ca cetăţean romȃn, ca european, conservator cu profunde convingeri creştine, lansez o întrebare către MAE al Romȃniei, către ministrul de externe, Bogdan Aurescu: în ce fel poate Romȃnia sprijini integritatea teritorială a Ucrainei, practic, nu la nivel declarativ? Ȋnţelege actualul minstru de externe al Romȃniei, că aceste declaraţii de la Bucureşti nu sunt chiar veştile pe care le aşteaptă comunitatea romȃnească din Ucraina?

Cum altfel putem înţelege aceste demersuri diplomaticeşti care se lasă cu declaraţii răsunătoare, cum că Polonia-Romȃnia-Turcia sprijină integritatea teritorială a Ucrainei: ,,Cu această ocazie, i-am reasigurat pe omologii noștri din Georgia și Ucraina cu privire la angajamentul nediminuat al țărilor noastre de a le oferi sprijin și asistență. Am reafirmat sprijinul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei în interiorul granițelor lor recunoscute la nivel internațional și pentru aspirațiile euro-atlantice ale ambelor state’’ (extrase din declaraţia comună a celor trei miniştri de externe, polonez, romȃn, turc’’; din declaraţia de presă a ministrului romȃn de externe, Bogdan Aurescu, legată tot de detaliul integrităţii teritoriale a Ucrainei, (n.n.): ,,Discuţia în format trei plus doi (trilaterala Polonia-Romȃnia-Turcia + Ucraina-Georgia, n.n.) care urmează va fi un moment propice să reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, în cadrul graniţelor lor recunoscute internațional.’’

Ceea ce ni s-a servit aici, în avanpremieră este şi anunţul implicit prin care Romȃnia este gata să semneze pentru prelungirea Tratatului Bilateral de bună vecinătate cu Ucraina, tratat semnat în 1997 şi care expiră anul acesta, fiind necesar ca pentru prelungirea acestuia să se semneze un nou Acord!

Ceea ce este dureros în relaţia cu Ucraina este faptul că partea romȃnă nu condiţionează în nici un fel re-semnarea tratatului de problematica comunităţilor romȃneşti din teritoriile alipite Ucrainei; este adevărat că în întȃlnirea dintre cei doi miniştri de externe, romȃn şi ucrainean, a fost abordat subiectul  comunităţilor romȃneşti din zonele Cernăuţi-Odesa, precum şi a limbii romȃne. Aurescu a reiterat ,,inexistenţa’’ unei aşa-zise ,,limbi moldoveneşti’’, în timp ce ministrul Kuleba ,,a confirmat identitatea între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, aspect care se va reflecta inclusiv în modul în care se implementează regimul limbilor statelor membre UE, adică inclusiv al limbii române, prevăzut de legislația ucraineană în materie. Ministrul Aurescu a luat notă de asigurarea omologului său că Ministerul Educației din Ucraina a transmis deja instrucțiuni autorităților locale de a aplica aceste prevederi ale legislației ucrainene, inclusiv în regiunea Odesa. Ministrul ucrainean a acceptat, totodată, propunerea ministrului Bogdan Aurescu, avansată anul trecut, de începere a negocierilor privind convenirea unui Acord cuprinzător privind drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și minorității ucrainene din România’’.

D.p.m.d.v., este insuficient; discuţiile trebuie să cuprindă problematicile generale al comunităţii minoritare romȃne din Ucraina: educaţia la toate nivelele, viaţa culturală şi exercitarea liturgică şi cultic-bisericească a credinţei în limba romȃnă, indiferent de ritul congregaţiei creştine: ortodox, catolic ori greco-catolic, protestant sau neoprotestant. Educaţie nu înseamnă doar sistemul formal educativ al statului, ci cu mult mai mult, inclusiv credinţa religioasă.

De ce vorbim despre ,,războiul din vorbe sau care vine din vorbe’’?

Pentru că toate declaraţiile actanţilor implicaţi au fost preluate cu multă emfază de presa mainstream europeană, în căutare de subiecte de presă şi de clickbait, reluări justificabile printr-un sofism de tipul ,,aşa e presa’’. Războiul din vorbe sau care vine din vorbe este acea stare de tensiune care se acumulează în societate şi care poate degenera în conflicte verbale şi agresivitate violentă. Atitudinile belicoase ale actanţilor din linia întȃi au readus în atenţia multor persoane gȃnduri cu privire la ,,vitejia’’ din declaraţii, dar şi frica din acţiuni...

 

Pacea din fapte

  • retragerea efectivă a unor unităţi militare ruse din zona Donbas spre zonele de provenienţă, retragere explicată de ministrul rus Şoigu ca fiind urmarea firească a declaraţiilor anterioare: trupele ruse au fost masate la Donbas pentru exerciţii, nu pentru invazia Ucrainei, cum s-a vehiculat în declaraţiile decidenţilor ucraineni, reluate de o parte a mass-mediei occidentale; retragerea trupelor ruse a avut ca efect, pe lȃngă multe altele, ridiculizarea leadership-ului UE/NATO, pe baza declaraţiilor anterioare venite dinspre aceste instituţii;

  • mai mult, recentele dezvăluiri ale traficantului de arme bulgar, Emilian Gebrev, care acuză în termeni categorici Rusia de multiple tentative de asasinat precum şi de implicarea unor agenţi secreţi ruşi în explozia din 2014, din Republica Cehă, dar şi din Bulgaria, aduce o nouă lumină cu privire la recentele expulzări în masă a multor oficiali de rang diplomatic din ambasadele ruseşti din Europa Centrală şi de Est.

De ce pacea vine din aceste acţiuni? Pentru că se crează o simetrie, de tipul relaţiei ,,acţi(un)e / re-acţi(un)e’’

UE/NATO nu pot lăsa Rusia fără răspunsuri la acţiunile provocatoare, prin care se foloseşte forţa militară. Aşa după cum ştim ,,si vis pacem, para bellum’’ cu sensul de ,,dacă vrei pace, pregătește-te pentru război’’ este o expresie latină folosită de Publius Flavius ​​Vegetius Renatus în lucrarea sa De Re Militari, vol. al III-lea. De obicei, expresia este interpretată în felul următor: o societate puternică este puțin probabil să fie atacată de către dușmani.

Tocmai de aceea UE/NATO/Occidentul sunt obligate, prin forţa evenimentelor, să fie puternice. Inclusiv prin arme reale.

Legat de

Creştinism şi Europenitate

9 Mai – Europa şi / sau Creştinătatea?

Valentin Licxandru 09.05.2021.

Un proyecto evaporado

El desinfle de la Superliga europea

26.04.2021.

APOLOGIA DELLA DIGNITA’

Giulio Guarino 26.04.2021.

Creştinism şi Europenitate

9 Mai – Europa şi / sau Creştinătatea?

Valentin Licxandru 09.05.2021.

Un proyecto evaporado

El desinfle de la Superliga europea

26.04.2021.

APOLOGIA DELLA DIGNITA’

Giulio Guarino 26.04.2021.