21,6% din populația UE este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială

Anul trecut, 95,3 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21,6 % din populație) erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, potrivit Oficiului European de Statistică. Cu alte cuvinte, aceste persoane trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puțin una dintre cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și/sau trăiau într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii. Eurostat spune că cifrele au rămas relativ stabile în comparație cu anul 2021, când 95,4 milioane de persoane din UE (22% din populație) erau expuse riscului de a se confrunta cu sărăcia și excluziunea socială.

O treime din populația României este expusă riscului de sărăcie

În rândul statelor membre, cele mai mari procente de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială au fost înregistrate în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia și Spania (ambele 26%), în timp ce cele mai mici procente au fost înregistrate în Republica Cehă (11,8%), Slovenia (13%) și Polonia (16%).

La nivelul Uniunii Europene, riscul de sărăcie și excluziune socială era mai mare pentru femei decât pentru bărbați în 2022 (22,7% față de 20,4%). De asemenea, mai mult de o cincime (22,4%) din populația Uniunii Europene care trăia într-o gospodărie cu copii în întreținere era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. În același timp, aproximativ 10% (8,3%) din populația UE nu și-ar putea permite o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul în legume o dată la două zile în 2022, în creștere cu un punct procentual față de 2021. În plus, în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, ponderea celor din UE care nu își puteau permite o masă adecvată era de 19,7% în 2022, în creștere cu 2,2 puncte procentuale față de situația din 2021.

Această diferență între populația totală și cei expuși riscului de sărăcie în ceea ce privește capacitatea lor de a-și permite o masă adecvată a fost vizibilă și în statele membre ale UE. Cea mai mare proporție de persoane aflate în risc de sărăcie care nu și-au putut permite o masă adecvată a fost înregistrată în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43%) și Slovacia (40,5%). La celălalt capăt al scalei, cele mai mici procente au fost înregistrate în Irlanda (5%), Luxemburg (5,1%) și Cipru (5,6%). Raportat la populația totală, 22,1% dintre români nu-și puteau permite o masă adecvată în 2022, cel mai mare procent din UE, față de doar 1,4% dintre irlandezi.

România are cei mai vulnerabili tineri care se confruntă cu lipsuri materiale și sociale semnificative

România stă prost și în ceea ce privește procentul de tineri care se confruntă cu lipsuri materiale și sociale semnificative. Potrivit unui raport Eurostat, 6 % dintre tinerii din Uniunea Europeană cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se confruntă cu lipsuri materiale și sociale semnificative, pe baza datelor din 2021. Dintre țările UE, cea mai mare proporție de tineri care se confruntă cu lipsuri materiale și sociale semnificative în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%). Această proporție a fost sub 3% în 11 din cele 26 de state membre ale UE cu date disponibile, și anume Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Republica Cehă, Țările de Jos, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia. Rata de deprivare materială și socială semnificativă (SMSD) este un indicator care arată lipsa severă a obiectelor necesare și dezirabile pentru un trai adecvat.

Indicatorul face distincția între persoanele care nu își pot permite un anumit bun, serviciu sau activitate socială. Această rată este definită ca fiind procentul populației care se confruntă cu deprivarea multiplă impusă atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel individual. Cu alte cuvinte, acești tineri nu-și pot permite, de exemplu, să-și plătească chiria sau chiar să facă față unor cheltuieli neprevăzute.

Potrivit raportului, în 2021, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani aflați în risc de sărăcie a ajuns la 20,1%, față de 16,8% din totalul populației. Dintre cele 19 țări ale UE, cea mai mare abatere de la medie se observă în Danemarca (12,3% din totalul populației expuse riscului de sărăcie, față de 25,6% dintre tineri) și Suedia (15,7% față de 24,6%). În Grecia, 26% dintre tineri sunt expuși riscului de sărăcie, în comparație cu 19% din totalul populației. În opt țări din UE, tinerii sunt mai puțin expuși riscului de sărăcie decât populația totală. Cele mai vizibile diferențe au fost observate în Letonia (23,4% din totalul populației expuse riscului de sărăcie, față de 17% în cazul tinerilor), Malta (16,9% față de 11,3%), Estonia (20,6% față de 15,7%) și Croația (19,2% față de 14,7%).

Rata riscului de sărăcie este, conform Eurostat, ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent sub pragul de risc de sărăcie, care este stabilit la 60% din venitul disponibil median național. Acest indicator nu măsoară bogăția sau sărăcia, ci venitul scăzut în comparație cu alți rezidenți ai unei țări, ceea ce nu implică neapărat un nivel de trai scăzut.

România are și sărăcie în alimentarea cu energie electrică

În România, pentru a combate sărăcia în alimentarea cu energie electrică, trebuie mai întâi să fie identificați consumatorii vulnerabili. România are nevoie urgentă de o strategie națională de combatere a sărăciei în alimentarea cu energie electrică, întrucât aceasta s-a agravat, iar consumatorii vulnerabili sunt în continuare expuși unor crize viitoare, a avertizat recent Anca Sinea, coordonatorul Observatorului Român pentru Sărăcie în Alimentarea cu Energie. Anca Sinea atrage atenția că România nu numai că nu are o strategie de combatere a sărăciei în alimentarea cu energie electrică, dar „încalcă o obligație legală” de peste 10 ani din Legea privind alimentarea cu energie electrică din 2012, care prevede crearea unui Plan național de acțiune pentru combaterea sărăciei în alimentarea cu energie electrică sărăcie. Potrivit coordonatorului ORSE, pentru a putea lua cu adevărat măsuri eficiente de sprijinire a populației și de prevenire a șocurilor unor crize viitoare, este urgent să se cunoască situația exactă a consumatorilor cu risc de sărăcie în alimentarea cu energie electrică (așa-numiții consumatori vulnerabili) sau care se confruntă deja cu această situație.

„Astăzi, nimeni nu poate trăi într-un mod demn și sănătos fără alimentare cu energie electrică . Accesul la alimentarea cu energie electrică este un drept esențial al omului, stipulat în Pilonul european al drepturilor sociale. Este de datoria fiecărui stat să se asigure că toți cetățenii au acces la acest serviciu esențial pentru viață. În fața unor ierni în care nu se știe ce vor aduce prețurile la alimentarea cu energie electrică, ultimele date Eurostat arată o realitate crudă: unul din zece români (10,1% din populație) nu își va putea menține locuințele suficient de calde în 2021. Această cifră este peste media UE de 6,9% și ne plasează printre cele mai vulnerabile țări din acest punct de vedere. Prin urmare, este nevoie urgentă de soluții coerente pe termen lung pentru ca românii să nu mai tremure în casele lor. Iar aceste soluții pot fi găsite doar împreună, prin dialog, cooperare și un plan de acțiune concret! Sărăcia în alimentarea cu energie electrică este o problemă a întregii societăți”, a declarat Anca Sinea.

Observatorul Român de Sărăcie în Alimentație (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, un think-tank înființat în 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde funcționează ca centru de cercetare acreditat.