Subscribe
Uniunea Europeană va reuși să își onoreze promisiunea făcută anul trecut Ucrainei: Un sprijin de 50 de miliarde de euro va fi inclus în bugetul multianual al UE pentru acest ciclu financiar. Decizia a fost luată la ultimul summit al UE prin vot unanim, inclusiv premierul ungar Viktor Orban, care s-a opus ultima dată când problema a fost discutată în Consiliul European, votând „da”. Nu a fost nevoie ca Orban să ia o pauză de cafea – așa cum s-a întâmplat în timpul votului privind începerea negocierilor de aderare a Ucrainei – pentru a vota în absența sa, eludând astfel sistemul de unanimitate. Dar cum l-au convins ceilalți lideri europeni rămâne un mare mister. Surse de la Bruxelles susțin că nu a primit nimic, sau, mai exact, concesiile ar fi minore. Orban spune, totuși, că ar fi obținut o victorie. De fapt, decizia este menită să-l liniștească pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, foarte nervos din cauza întârzierii sprijinului, în condițiile în care trezoreria statului este goală, și a blocajului din Congresul american, care nu a aprobat încă un nou sprijin pentru Ucraina.
Pe de altă parte, poporul maghiar poate fi sigur că, odată ce premierul Orban a ajuns la un compromis cu Bruxelles-ul, acesta din urmă nu va dezlănțui un „Armageddon” financiar nici asupra Ungariei, pentru a o „șantaja” să renunțe la blocarea sprijinului acordat Kievului. Potrivit președintelui Consiliului European, Charles Michel, acordul garantează „o finanțare stabilă, previzibilă și pe termen lung” pentru Ucraina. Noul ajutor al UE pentru Ucraina a fost blocat în decembrie de Viktor Orban, care și-a folosit dreptul de veto.
Ucraina va primi împrumuturi în valoare de 33 de miliarde EUR și granturi în valoare de 17 miliarde EUR
Ucraina urmează să primească un ajutor suplimentar de 50 de miliarde de euro din partea UE – 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și alte 17 miliarde de euro sub formă de granturi – în următorii patru ani. Dar acest ajutor ar putea fi revizuit. Cei 27 au convenit să discute despre modul de punere în aplicare a pachetului de ajutor de la caz la caz și, dacă este necesar, dar numai după doi ani, acordul ar putea fi reevaluat. Premierul ungar consideră că acest lucru reprezintă un succes în relația sa cu Bruxelles-ul. Pe de altă parte, alți lideri consideră că este o mică concesie. În special, aceștia nu au fost de acord ca Ungaria să își poată folosi dreptul de veto în timpul dezbaterilor anuale, blocând astfel punerea în aplicare a acordului în orice moment.
„Orban nu a obținut nimic”, potrivit unor surse citate de Politico și The Guardian.
Potrivit acestora, premierul ungar a cedat pur și simplu în fața presiunii celorlalți 26 de lideri europeni. Iar concesiile pe care le-a primit sunt minore și îi permit să-și prezinte înfrângerea ca pe o victorie acasă, spun sursele. Potrivit acestora, capitularea lui Orban nu are nimic de-a face cu amenințarea de sabotare a economiei țării sale, deși liderul de la Budapesta a văzut în aceasta un adevărat „Armageddon”. Orban ar fi cedat pentru că „pur și simplu nu a văzut altă soluție”, spun surse citate de Politico. Cert este că decizia unanimă a fost luată după o serie de întâlniri anterioare reuniunii Consiliului între premierul ungar și liderii europeni și șefii organismelor de la Bruxelles.
Am luptat, am câștigat – le-a transmis Orban concetățenilor săi
După summitul UE, Viktor Orban a scris într-o postare pe Facebook că a negociat un mecanism de control pentru a se asigura că banii care merg către guvernul de la Kiev sunt folosiți în mod rațional.
„Am luptat! Maghiarii nu trebuie să dea bani ucrainenilor! Nu vom participa la război, nu vom trimite arme, rămânem de partea păcii”, a scris liderul de la Budapesta pe Facebook.
Nemulțumirea lui Viktor Orban față de sprijinul promis de blocul comunitar pentru Ucraina provine, printre altele, din faptul că, pentru a asigura fondurile pentru pachetul de ajutor promis Kievului, precum și pentru alte nevoi, inclusiv pentru acoperirea golurilor create de pandemia Covidiu, statelor membre li se cere să vină cu contribuții suplimentare la bugetul UE. Înaintea summitului UE, premierul ungar a afirmat că a oferit un compromis Bruxelles-ului, dar acesta l-a respins și a amenințat cu „Armaghedonul”. Invocând un scenariu prezentat de Financial Times, potrivit căruia UE ar sancționa financiar Ungaria dacă nu ar accepta problema ajutorului pentru Ucraina, Viktor Orban a declarat că acest articol este răspunsul Bruxelles-ului la propunerea sa. În interpretarea liderului de la Budapesta a textului articolului, UE ar fi vrut „să lege statul de drept de chestiunea ucraineană și să impună o blocadă financiară occidentală asupra Ungariei”.
Bruxelles-ul duce un război ideologic împotriva Ungariei
Potrivit premierului ungar Orban, Bruxelles-ul duce de ani de zile „un război ideologic împotriva Ungariei” și o „șantajează constant”. Și asta doar pentru că Ungaria „se comportă ca o țară suverană”. Orban a calificat scenariul Financial Times drept „un Armageddon” pentru Ungaria.
„Acesta ar fi Armaghedonul pe care nu îl vom lăsa să se întâmple. Vom proteja interesele Ungariei. Nu putem fi șantajați”, a scris Orban pe Facebook.
Cine a pierdut și cine a câștigat în războiul dintre Orban și Bruxelles în legătură cu episodul ajutorului financiar pentru Ucraina este greu de stabilit în acest moment. Ceea ce este sigur este că Zelenski și Ucraina au câștigat. Dar ar mai fi ceva de spus despre jocul de ping-pong al lui Orban cu Bruxelles-ul: cu două zile înainte de votul Consiliului UE din 15 decembrie, Comisia Europeană a deblocat o parte – peste 10 miliarde de euro – din fondurile de coeziune pentru Ungaria. În urma refuzului lui Orban de a aproba pachetul de sprijin financiar și a începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Consiliului să evalueze dacă decizia este în conformitate cu legislația UE.
Liderii Uniunii Europene au convenit, la summitul din 14 decembrie, să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, în ciuda promisiunii premierului ungar de a le bloca. Și s-ar fi ținut de cuvânt, dar cancelarul german Olaf Scholz a găsit o modalitate de a ieși din impas. Pentru ca decizia să fie luată și pentru ca Ungaria să nu-și exercite dreptul de veto, cancelarul german Olaf Scholz i-a sugerat liderului de la Budapesta să părăsească sala. La aproximativ trei ore după ce discuțiile s-au blocat, cancelarul german i-a sugerat premierului ungar că ar putea să-și ia cafeaua și să o bea în altă parte. Astfel, ar putea fi luată o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova. Budapesta a susținut înainte de summitul UE din decembrie că nu va accepta ca o țară din afara UE să primească bani din bugetul comun atâta timp cât o țară membră nu primește fonduri. Pe de altă parte, Ungaria a declarat în repetate rânduri că nu va sprijini niciun progres al Ucrainei în UE atât timp cât drepturile minorității maghiare din această țară nu vor fi restabilite.
Fondurile Ungariei au fost blocate de Comisia Europeană în 2022, pe motiv că guvernul condus de Viktor Orban a încălcat statul de drept prin restricționarea drepturilor comunității LGBT, respingerea migranților ilegali, controlul presei și al sistemului judiciar sau contestarea primatului deciziilor Curții de Justiție a UE asupra dreptului intern.
Ce are Orban împotriva Ucrainei? El spune că este o țară coruptă și o amenințare pentru agricultura europeană
Premierul de la Budapesta nu este singurul care a „întrecut măsura” în ceea ce privește poziția UE față de Ucraina. La scurt timp după ce a fost învestit pentru a treia oară în funcția de prim-ministru al Slovaciei, Robert Fico a pus capăt ajutorului militar acordat Ucrainei. În același timp, însă, a permis continuarea livrărilor de la producătorii slovaci de arme și muniții. Robert Fico nu s-a opus pachetului de ajutor de 50 de miliarde de euro și a acceptat condiționat aderarea Ucrainei la UE. Cu toate acestea, premierul slovac a anunțat că se va opune aderării Ucrainei la NATO.