Subscribe
Face Europa suficient pentru a reglementa procesul de încorporare a inteligenței artificiale în viața noastră de zi cu zi? Aceasta este o întrebare la care suntem îndemnați să dăm un răspuns, mai ales la începutul unui nou curs pentru Europa, dictat de alegerile pentru Parlamentul European.
Între timp, trebuie să pornim de la premisa că inteligența artificială nu este o tehnologie complet nouă care apare în viața noastră de zi cu zi pentru prima dată în ultimele luni. Este o tehnologie care, în diferite moduri, a fost deja utilizată de mai mulți ani. În schimb, disponibilitatea unei mari capacități de calcul (datorită progresului tehnologic în domeniul hardware), împreună cu prezența unor cantități uriașe de date disponibile online (necesare pentru „antrenarea” inteligenței artificiale), au permis acestei tehnologii să explodeze.
De-a lungul timpului, informațiile despre IA au trecut de la articolele științifice la presa generală. Acest lucru a dus la urmărirea senzaționalismului și a articolelor de tip clickbait care descriu scenarii apocaliptice sau capacități fără precedent (și adesea de analizat) ale IA. Trecerea informațiilor despre inteligența artificială în presa de masă a adus acest subiect în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, care sunt atrași în principal de ușurința de utilizare a anumitor platforme și de posibilitatea de a obține rezultate semnificative în ceea ce privește crearea de conținut, cu un efort redus sau inexistent.
Nu au lipsit criticile în utilizarea acestor tehnologii, de la fenomenele de escrocherie și publicitate înșelătoare care utilizează instrumentul deepfake, la cazuri reale de difuzare a unor imagini pornografice create de AI care reproduc trăsăturile unor persoane celebre. Să nu mai punem la socoteală faptul că inteligența artificială a pătruns în școli și universități și că personalul nostru didactic încearcă să găsească soluții pentru a identifica situațiile în care inteligența artificială a contribuit la realizarea lucrărilor unui student.
Așadar, face Europa suficient? Să începem cu începutul dezbaterii: Consiliul European din octombrie 2020, când liderii europeni au deschis discuția privind tranziția digitală. Trebuie reamintit că, acolo, Comisia a fost invitată să găsească soluții pentru creșterea investițiilor publice și private, europene și naționale în IA și în promovarea acesteia.
În aprilie 2021, Comisia a propus un regulament inițial privind inteligența artificială în vederea armonizării normelor referitoare la această tehnologie. De asemenea, este exprimat obiectivul de creștere a încrederii în IA și în dezvoltarea acesteia.
Poziția Consiliului cu privire la regulament este aprobată în decembrie 2022. În acel moment, vom începe să vorbim despre necesitatea ca IA introdusă pe piața UE să aibă standarde de siguranță și să respecte normele privind drepturile fundamentale, precum și sistemul de valori al UE. Astfel, sunt necesare luni de negocieri pentru a ajunge la un acord asupra regulamentului între Consiliu și Parlament un an mai târziu (decembrie 2022). Acest acord se va aplica începând cu 2026.
Regulamentul va primi undă verde finală la 21 mai 2024, Consiliul stabilind pentru prima dată, prin aprobarea acestui act, un standard mondial pentru reglementarea IA. Dar este acest lucru suficient?
Guvernul italian promovează, de fapt, dezbaterea privind aceste aspecte, în special din punctul de vedere al utilizării responsabile a acestei tehnologii și al luptei împotriva utilizării dăunătoare. Gândiți-vă, de exemplu, la drepturile de autor și la aplicarea acestora la conținutul generat de inteligența artificială pornind de la date disponibile online (probabil acoperite și de drepturile de autor). Dorința guvernului este de a sprijini, în primul rând la Bruxelles, consolidarea drepturilor celor care produc conținut. De asemenea, sunt susținute principiile etice care pun omul în centru și nu tehnologia și dezvoltarea sa. Ceea ce este poate cel mai necesar în acest context este atenția pentru a evita degenerarea și utilizarea imorală a tehnologiilor care, dacă sunt reglementate în mod rezonabil, pot ajuta cu adevărat viața de zi cu zi a cetățenilor. Din punct de vedere național și apoi, de asemenea, la nivel european, ceea ce pare necesar în acest domeniu este și o actualizare a legislației privind drepturile de autor. Din păcate, din acest punct de vedere, provocarea pare inegală, mai ales dacă ne gândim la durata procesului legislativ (atât național, cât și european) în raport cu saltul înainte pe care tehnologia îl poate face în doar câteva luni.
Aceasta este o adevărată provocare care, în sarcina guvernelor naționale și a instituțiilor europene, trebuie transformată într-o oportunitate de creștere – nu numai economică. Toate acestea presupun mari responsabilități pentru Europa, care nu poate să nu joace un rol principal în această conjunctură, limitând riscurile unui peisaj care, în multe privințe, este încă complet necunoscut. Ne aflăm probabil în fața unui punct de cotitură în istoria și tehnologia umană. Un punct de cotitură la fel ca inventarea tiparului, introducerea aburului în procesele de producție sau inventarea motorului cu ardere internă. O adevărată schimbare de paradigmă care trebuie să ne pregătească ca națiuni și ca Uniune Europeană.
Un prim concept pe care UE ar trebui să îl adopte este cel de schimbare a guvernării. Introducerea IA în viața de zi cu zi a cetățenilor va conduce în mod necesar la schimbări. Indiferent dacă sunt sociale, culturale sau politice, acestea trebuie să fie canalizate în procese care pot fi guvernate, previzibile și orientate. În acest sens, provocarea pentru UE este de a crea un fel de centru de control care să poată analiza factorii de risc generați de IA. Acest lucru trebuie să aibă loc atât în contextul progresului tehnologic foarte rapid cu care ne-am obișnuit, cât și în analiza proceselor și schimbărilor pe termen mediu și lung care afectează societatea noastră. Prin urmare, analiza și previziunea sunt factori esențiali pentru protecția cetățenilor în toate domeniile care țin de sfera personală și publică a individului: de la protecția locurilor de muncă amenințate de potențialul (nu întotdeauna real și adevărat) al IA, la apărarea energică a drepturilor fundamentale ale persoanelor, investigând securitatea și riscurile introducerii IA în anumite domenii mai sensibile decât altele.
La începutul acestui articol, am vorbit despre modul în care informațiile despre inteligența artificială au trecut de-a lungul timpului de la articolele științifice la presa mainstream și cum acest lucru a sărăcit cunoștințele despre această tehnologie. Unul dintre elementele pe care trebuie să ne concentrăm la nivel european ar trebui să fie, de fapt, o punere în comun a cunoștințelor prin crearea unui pol comun de cercetare și dezvoltare privind această tehnologie. Lăsarea primatului în seama companiilor private nu este, cu siguranță, cea mai bună modalitate de a proteja interesele cetățenilor din punctul de vedere al drepturilor personale și al protecției datelor. Această tehnologie, care este atât de importantă încât poate fi considerată cu ușurință un schimbător de joc în atât de multe domenii diferite, poate fi studiată doar într-un mod comun în cadrul instituțiilor europene.
În același timp, nu putem să nu sprijinim companiile și start-up-urile care doresc să investească în cercetare și dezvoltare în domeniul IA. Lăsarea acestor focare de idei pe piața internațională poate fi mai mult un risc decât un beneficiu. Capitalul privat poate avea interese diferite de așteptările publicului și ale UE. Există riscul ca, în numele afacerilor, utilizarea opacă a acestei tehnologii să fie normalizată, poate chiar erodând bariera ridicată de UE pe frontul drepturilor.
În cele din urmă, nu putem uita că UE este formată din oameni, iar cetățenilor trebuie să li se permită să utilizeze la maximum noile tehnologii. Cifrele pentru 2023 publicate de Comisia Europeană privind alfabetizarea digitală vorbesc despre o rată medie a alfabetizării digitale de 6,2 din 10. Acest lucru ne face să ne dăm seama cât de importantă poate fi crearea unor campanii de alfabetizare digitală menite să instruiască cetățenii în utilizarea corectă nu numai a mijloacelor IT normale, ci mai ales a tehnologiilor moderne legate de inteligența artificială. O cale care ar fi foarte utilă, începând din primele etape ale educației și conducând treptat la cunoștințe și competențe din ce în ce mai specializate.