fbpx

Acordul UE-Mercosur: Un „Win-Win” pentru comerț sau o lovitură pentru agricultura irlandeză?

Comerț și economie - ianuarie 5, 2025

Finalizarea negocierilor referitoare la acordul de parteneriat UE-Mercosur în decembrie 2024 între președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și omologii săi din cele patru țări Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) a generat comentarii critice semnificative și copleșitoare în Irlanda. Această reacție, deși notabilă, era în întregime previzibilă din perspectiva irlandeză. Opoziția consecventă și vehementă față de acord a fost o marcă definitorie a pozițiilor politice adoptate față de acesta de către toate organizațiile agricole irlandeze reprezentative majore, precum și de către partidele și grupările politice de opoziție din Irlanda, de la încheierea negocierilor oficiale privind obiectivele esențiale ale acordului în 2019. Una dintre cele mai importante dintre aceste organizații, Irish Farming Association (IFA), a mers atât de departe încât a declarat că, dacă Mercosur este ratificat, sectoarele irlandez și european de carne de vită și pasăre vor fi decimate ca urmare a creșterii importurilor de carne de vită și pasăre fără taxe vamale din țări care beneficiază de un avantaj competitiv datorită reglementărilor și standardelor de producție mai scăzute. IFA afirmă, de asemenea, că contingentul de 99 000 de tone de carne de vită fără taxe vamale al Mercosur echivalează cu 4 milioane de capete de bovine (calculate la o greutate a carcasei de 325 kg), reprezentând 18% din producția actuală de carne de vită a UE. Ei susțin că acest aflux la scară largă va afecta în mod disproporționat fermierii irlandezi. În plus, există îngrijorări cu privire la faptul că importurile braziliene în Irlanda ar putea consta în principal în bucăți de carne de vită de valoare ridicată, cum ar fi fripturile, ceea ce ar adânci și mai mult impactul economic negativ pentru producătorii irlandezi. Din perspectiva Comisiei Europene, aceste îngrijorări sunt considerate atât de înțeles, cât și exagerate. Comisia a precizat că, în temeiul acordului, deși UE va permite intrarea pe piața sa a 99 000 de tone de carne de vită cu o taxă de 7,5 %, acest volum reprezintă doar 1,2 % din consumul european total de carne de vită, care se ridică la aproximativ 8 milioane de tone anual. În plus, Comisia subliniază că această cotă va fi introdusă treptat pe parcursul a cinci ani, oferind producătorilor europeni de carne de vită suficient timp pentru a se adapta la noua realitate a pieței. Din punctul de vedere al Comisiei Europene, opoziția față de acord este considerată, în cel mai bun caz, de înțeles, dar deplasată și, în cel mai rău caz, un simptom al protecționismului economic contraproductiv care trebuie depășit pentru ca UE în ansamblu să își asigure piețele de export cu partenerii mondiali. Comisia susține că acordul UE-Mercosur este o componentă esențială a strategiei sale mai ample de consolidare a parteneriatelor economice și de asigurare a accesului la piețele emergente. Acesta este văzut ca un compromis necesar în fața naționalismului comercial în creștere, a impactului economic al COVID-19, a războiului din Ucraina și a perturbărilor aferente ale lanțurilor de aprovizionare globale. Acest punct de vedere este împărtășit în mare măsură de guvernul irlandez demisionar, ai cărui miniștri au subliniat aceste schimbări globale în răspunsurile parlamentare. Ei susțin că Acordul UE-Mercosur, dacă va fi ratificat, va sprijini obiectivul strategic al Irlandei de a-și diversifica piețele de import și export într-un mediu comercial global din ce în ce mai instabil. Această acceptare blândă a valorii esențiale a acordului a pus guvernul irlandez în conflict direct cu organizațiile agricole irlandeze, care l-au criticat puternic pentru că nu a apărat ceea ce ele consideră a fi interesele economice ale unuia dintre sectoarele comerciale de bază ale țării.

Reprezentanții agriculturii irlandeze au cerut guvernului irlandez să adopte poziții similare cu cele ale Franței, Poloniei și, mai recent, Lituaniei, care și-au semnalat opoziția clară față de Mercosur. Opoziția Franței, în special, a lăsat perplecși unii observatori. După cum a remarcat Aslak Berg, cercetător în cadrul Centrului pentru Reforme Europene, acordul Mercosur este susceptibil să creeze oportunități semnificative pentru sectorul francez al produselor lactate, ceea ce face ca poziția Franței să pară contradictorie. IFA și alții au cerut, de asemenea, Comisiei Europene să abordeze preocupările lor specifice. Printre acestea se numără dispozițiile stabilite în documentul de dialog strategic al UE privind Mercosur, care subliniază includerea evaluărilor de impact pentru producătorii agricoli, mediu, sănătate, muncă, bunăstarea animalelor, lanțul de aprovizionare și consumatori, atât în UE, cât și în țările partenere. Cu toate acestea, pentru Comisia Europeană, acordul Mercosur reprezintă ceea ce aceasta a numit un „rezultat echilibrat” care creează noi oportunități pentru agricultorii și producătorii de alimente europeni, atenuând în același timp posibilele presiuni de pe piață. Potrivit Comisiei, agricultorii și întreprinderile alimentare europene vor beneficia de un acces fără precedent la țările din Mercosur, care reprezintă o piață mare de 260 de milioane de persoane. Comisia susține că acest lucru nu se va realiza prin menținerea tarifelor, așa cum sugerează IFA, ci mai degrabă prin eliminarea tarifelor ridicate pentru principalele produse de export ale UE, prin prevenirea imitării produselor alimentare tradiționale ale UE și prin clarificarea, predictibilitatea și simplificarea procedurilor de siguranță alimentară pentru exportatorii UE. Această poziție a fost reiterată de președintele Ursula von der Leyen la finalizarea negocierilor în decembrie 2024, când a descris acordul ca fiind un acord „reciproc avantajos”, susținând că acesta va aduce beneficii semnificative consumatorilor și întreprinderilor, economisind 4 miliarde EUR anual din taxele de export pentru societățile din UE. Într-un efort de a răspunde în continuare preocupărilor agricultorilor irlandezi și din UE, Comisia a oferit, de asemenea, asigurări că, în cazul unor efecte economice negative, agricultorii vor primi sprijin pentru a face ajustările necesare. Aceasta include un pachet de sprijin financiar de până la 1 miliard EUR în caz de perturbări ale pieței. În plus, Comisia afirmă că acest sprijin va consolida asistența disponibilă prin intermediul politicii agricole comune, oferind o plasă de siguranță esențială pentru agricultori și sprijin pentru venituri, dacă este necesar. Cu toate acestea, în ciuda acestor asigurări, alarma în agricultura irlandeză rămâne ridicată. Multe părți interesate susțin că niciun pachet financiar nu poate compensa daunele structurale pe termen lung pe care le prevăd pentru sectorul cărnii de vită, o parte vitală a economiei agricole a Irlandei. Dimensiunea acestor preocupări poate fi înțeleasă cel mai bine atunci când este privită în contextul provocărilor mai ample legate de veniturile agricole. Potrivit agenției irlandeze de cercetare Teagasc, veniturile agricole în sectorul creșterii bovinelor, care se concentrează în principal pe producția de carne de vită de lapte, au fost supuse unor presiuni considerabile. În 2023, în timp ce valoarea producției a crescut cu 6 % datorită creșterii prețurilor la bovine, costurile de producție au crescut cu 11 % în medie. Ca urmare, venitul mediu pentru fermele de creștere a bovinelor a fost de puțin peste 7 400 EUR în 2023, o scădere de 15 % față de 2022. Pentru mulți fermieri, aceste cifre evidențiază natura precară a mijloacelor lor de trai și amplifică temerile cu privire la presiunile suplimentare pe care le-ar putea aduce acordul Mercosur.

Pentru a spori complexitatea, importanța industriei irlandeze a cărnii de vită pentru economia națională nu poate fi supraestimată. Numai în 2023, valoarea totală a exporturilor irlandeze de carne de vită a atins 2,7 miliarde EUR, subliniind rolul său de piatră de temelie a profilului comercial al Irlandei. Acest lucru face ca riscurile percepute asociate cu Mercosur să fie cu atât mai acute. Criticii susțin că, chiar și cu punerea în aplicare treptată și măsuri de sprijin financiar, impactul pe termen lung al acordului va decima efectiv un sector care se confruntă deja cu venituri scăzute și costuri de producție ridicate. Pe măsură ce procesul de ratificare a acordului începe în 2025, este de așteptat ca Irlanda să se confrunte cu o opoziție semnificativă și foarte bine organizată din partea sectorului agricol și a grupărilor politice. Dimensiunea și intensitatea acestei opoziții vor reprezenta o provocare majoră pentru viitorul guvern irlandez. Modul în care acesta va gestiona această opoziție nu numai că îi va influența popularitatea în rândul populației rurale irlandeze, dar va modela și relația sa cu Comisia Europeană. În cazul în care guvernul va decide în cele din urmă să se opună acordului, va trebui să gestioneze cu atenție reacția internă, luând în considerare în același timp implicațiile mai largi pentru poziția Irlandei în cadrul UE. Un lucru este sigur: acordul de parteneriat UE-Mercosur a reaprins dezbateri fundamentale cu privire la echilibrul dintre liberalizarea comerțului și protecția industriilor naționale. În Irlanda, această dezbatere nu se referă doar la politica economică, ci și la semnificația culturală și socială mai largă a agriculturii ca mod de viață. Ca atare, rezultatul procesului de ratificare va avea implicații profunde, nu numai pentru sectorul agricol irlandez, ci și pentru rolul acestuia în modelarea politicii comerciale a UE în anii următori.