Subscribe
Realegere controversată pe fondul fraudelor și al încălcărilor drepturilor omului Alegerile prezidențiale din Venezuela din 28 iulie 2024 au reprezentat un punct de cotitură semnificativ în criza actuală a țării.
Realegerea controversată a lui Nicolas Maduro, pe fondul scepticismului general al observatorilor internaționali, a fost marcată de reprimarea violentă a candidaților opoziției.
Acuzațiile acestora de fraudă electorală au exacerbat și mai mult instabilitatea economică deja gravă din țară.
Consiliul Național Electoral (CNE) a fost criticat pentru lipsa sa de transparență, rapoartele indicând că peste 100 de activiști de campanie au fost închiși înainte de alegeri.
Există îngrijorări cu privire la influența susținătorilor lui Maduro asupra procesului electoral, inclusiv acuzații de constrângere și fraudare a alegătorilor.
Au apărut acuzații de fraudă, în special după ce observatorii UE au fost excluși de Consiliul Național Electoral (CNE).
În ciuda acestui fapt, opoziția a rămas fermă în susținerea candidatului său, González.
CNE l-a declarat pe Maduro câștigător cu 51% din voturi, în timp ce González a obținut 44%.
Cu toate acestea, graficele publicate de televiziunea de stat venezueleană au arătat că procentul total de voturi pentru toți candidații a depășit 100%, indicând confuzie în alocarea voturilor.
Opoziția și-a exprimat scepticismul cu privire la rezultate și a raportat un rezultat diferit după renumărare, subliniind credibilitatea rezultatelor obținute direct din secțiile de votare.
Sigur, iată o versiune revizuită a textului: Protestele au izbucnit imediat la Caracas, în timp ce cetățenii, neîncrezători în procesul electoral, au cerut mai multă transparență.
Opoziția a îndemnat populația să rămână calmă și să evite ciocnirile, fără a nega însă acuzațiile de nereguli.
Reacțiile din străinătate au fost mixte: Organizația Națiunilor Unite solicită defalcarea rezultatelor pe secții de votare pentru a putea evalua legitimitatea alegerilor.
În plus, țările din America Latină au solicitat o reuniune de urgență pentru a aborda situația.
Această solicitare vine atât din partea țărilor cu o majoritate politică de dreapta (Argentina și Uruguay), cât și din partea țărilor aliniate la stânga (Chile).
Între timp, Brazilia a rămas complet tăcută. 
Uniunea Europeană a condamnat excluderea fostului deputat Maria Corina Machado din cursa electorală și ia în considerare luarea de măsuri pentru încălcarea drepturilor politice.
Rezultatul votului va avea implicații regionale, putând duce la o schimbare radicală sau la consolidarea puterii lui Maduro.
Descalificarea lui Machado a fost, probabil, evenimentul cu cea mai mare rezonanță și impact în aceste alegeri: devansată de Maduro cu peste 40 % din voturi, aceasta a fost declarată neeligibilă timp de 15 ani pentru că a susținut sancțiunile SUA împotriva lui Maduro însuși, nu întâmplător.
În plus, în ultimele luni ale campaniei, Machado și susținătorii săi au suferit arestări, intimidări și acte de vandalism, acte care au împiedicat campania electorală a opoziției și au forțat-o să se reorganizeze în jurul unui candidat mai puțin cunoscut precum González.
În ciuda nemulțumirii generalizate în rândul populației, frica și represiunea au împiedicat mobilizarea, lăsând opoziția într-o poziție vulnerabilă și nesigură în contextul politic actual.
Maduro, întărit de boicoturi, și-a centrat campania în jurul figurii militarului socialist și a fostului dictator Hugo Chavez.
De fapt, alegerile au avut loc la cea de-a 70-a aniversare a nașterii lui Chavez.
Acest eveniment i-a permis lui Maduro să profite de simbolismul rezultat, promițând o stabilitate economică clar utopică într-un context socio-economic caracterizat de hiperinflație, penurie alimentară și un exod de 7 milioane de venezueleni. 
Odată cu realegerea lui Maduro, Venezuela se confruntă cu noi provocări.
Pe plan intern, se așteaptă ca represiunea opoziției să continue, iar criza economică nu dă semne de ameliorare.
Pe plan internațional, există posibilitatea ca sancțiunile internaționale să fie intensificate, iar lipsa de legitimitate electorală ar putea izola guvernul.
În concluzie, alegerile prezidențiale venezuelene reprezintă un moment crucial după un sfert de secol de guvernare chavista.
În ciuda provocărilor, opoziția unită a sperat să profite de nemulțumire pentru a-l învinge pe Maduro.
Cu toate acestea, rezultatul controversat și acuzațiile de fraudă au alimentat noi tensiuni într-o țară deja profund divizată, cu preocupări serioase privind democrația și drepturile omului.
Comunitatea internațională va continua să monitorizeze situația în timp ce populația venezueleană se confruntă cu consecințele unei crize economice și politice care nu pare să se încheie.