Alegeri UE 2024: Vor fi mai multe locuri în Parlament?

Parlamentul European este singura instituție a UE care este aleasă direct de către cetățenii europeni și este organismul care contribuie la asigurarea legitimității democratice a legislației europene.
Membrii săi sunt aleși prin sufragiu universal de către cetățenii Uniunii Europene, iar deputații europeni fac parte din Parlament pentru un mandat legislativ de cinci ani.

Parlamentul European este singura instituție din UE aleasă direct de către cetățeni, garantează legitimitatea democratică a Uniunii și deține o serie de funcții decisive, cum ar fi adoptarea sau respingerea directivelor propuse.

Înainte de alegerile directe pentru Parlamentul European, care au avut loc pentru prima dată în 1979, membrii Adunării erau numiți de către parlamentele naționale ale statelor membre. Predecesorul Parlamentului UE, Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (Cehia), avea doar un rol de supraveghere. Personalități precum fostul prim-ministru belgian Paul-Henri Spaak, foștii președinți italieni ai Consiliului Alcide De Gasperi și Giuseppe Pella, precum și germanul Hans Furler au prezidat Adunarea între 1952 și 1958.

Plenara Camerei Euro a sărbătorit cea de-a 70-a aniversare la 22 noiembrie anul trecut. De fapt, prima sesiune a ceea ce pe atunci era Adunarea Parlamentară Cehă (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului) a avut loc în 1952. La acea vreme, era format din 78 de reprezentanți, toți numiți din cadrul parlamentelor naționale ale celor șase state membre. De aici a luat naștere Parlamentul European, așa cum îl cunoaștem astăziRolul deputaților europeni este de a asigura funcționarea democratică a instituțiilor UE și de a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ european. Toți cetățenii UE au dreptul de a vota și de a fi aleși în statul membru în care își au reședința.
Parlamentul European are trei funcții principale: împărtășește puterea legislativă cu Consiliul Uniunii; exercită controlul democratic asupra tuturor instituțiilor, organismelor și organelor UE, în special asupra Comisiei, deoarece are competența de a aproba și de a respinge numirea comisarilor europeni și de a cenzura în mod colectiv Comisia; și împărtășește cu Consiliul Uniunii puterea bugetară a UE și, prin urmare, poate modifica cheltuielile UE.

Parlamentul European este format în prezent din 705 deputați și reprezintă un total de aproximativ 450 de milioane de persoane.
În ceea ce privește problema numărului de eurodeputați, în ultima vreme au existat propuneri de creștere a numărului de europarlamentari, astfel încât societatea să fie reprezentată în mod adecvat în parlament, ca urmare a schimbărilor demografice care au avut loc începând cu 2019.
În special, la sfârșitul lunii iunie 2023, deci la un an distanță de următoarele alegeri care vor decide noul aranjament parlamentar, eurodeputații aflați în funcție au prezentat propunerea de a mări numărul de locuri pentru nouă din cele douăzeci și șapte de țări ale Uniunii Europene.
Conform acestei propuneri, intenția ar fi de a continua cu creșterea numărului total de eurodeputați de la 705 în prezent la un total de 716.
De asemenea, propunerea va trebui să fie examinată de Consiliul Uniunii Europene, organismul care are decizia finală asupra propunerii și prin intermediul căruia va fi posibilă transformarea ei în realitate.
În plus, pentru ca această propunere să devină realitate, va fi nevoie și de un vot în unanimitate din partea tuturor statelor membre.
Să analizăm în continuare propunerea înaintată de deputații europeni, furnizând în același timp câteva informații utile pentru a înțelege contextul în care a fost elaborată.
În primul rând, trebuie reamintit faptul că, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, este stabilit un număr maxim de eurodeputați. Acest număr este stabilit la 750, la care se adaugă președintele. În ceea ce privește numărul de locuri la care are dreptul fiecare țară, acesta este stabilit înainte de fiecare alegeri europene.

În prezent, Parlamentul European are 705 locuri și nu mai are 751 (adică cele prezente până la ieșirea Regatului Unit din UE, la 31 ianuarie 2020).
Repartizarea mandatelor ține cont atât de mărimea populației statelor membre, cât și de necesitatea de a asigura un nivel adecvat de reprezentare a cetățenilor europeni din țările mai mici. Acest principiu, cunoscut sub numele de „proporționalitate degresivă”, este consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană. Conform acestui principiu, țările mai mici au mai puțini deputați în Parlamentul European decât țările mai mari, dar deputații din țările mari vor reprezenta mai mulți oameni decât colegii lor din țările mai mici.
Făcând o medie a tuturor locurilor, constatăm că numărul minim de locuri pe țară este de 6 (în special în cazul Ciprului, Estoniei, Luxemburgului și Maltei), iar numărul maxim este de 96 (în cazul Germaniei).
Cu toate acestea, în ultimii ani, au avut loc schimbări demografice care ar trebui luate în considerare și în politica europeană. Prin urmare, în mod specific, propunerea prevede o creștere a numărului de locuri pentru Spania, Țările de Jos, Austria, Danemarca, Finlanda, Slovacia, Irlanda, Slovenia și Letonia, tocmai pentru a corela creșterea demografică cu reprezentarea politică în parlament. În special, acesta prevede: creșterea cu 2 locuri pentru Spania, care ar avea astfel un total de 61 de deputați; adăugarea a 2 locuri pentru Olanda, pentru un total de 31 de locuri în Parlament; un loc în plus pentru Austria, care ar câștiga astfel 20 de locuri; 1 loc în plus și pentru Danemarca, pentru un total de 15 deputați; în mod similar, se așteaptă un eurodeputat în plus pentru Finlanda, care ar ajunge la 15 eurodeputați; 1 în plus și pentru Slovacia, astfel încât aceasta ar avea 14 reprezentanți; Slovenia ar dori, de asemenea, un loc în plus, pentru un total de 19 locuri; în fine, +1 și pentru Letonia, cu un total de 9 locuri la dispoziția sa la Bruxelles.

Compoziția Parlamentului este evaluată înainte de fiecare alegere, atât în conformitate cu principiile stabilite în cadrul tratatelor Uniunii Europene, cât și pe baza ultimelor date demografice din diferitele țări europene.
Potrivit textului propus, deputații europeni doresc să mențină o rezervă de 28 de locuri pentru membrii care ar putea fi aleși într-o viitoare circumscripție transnațională, în conformitate cu propunerea Parlamentului privind legea electorală a UE, care se află pe masa Consiliului. Eurodeputații avertizează că orice întârziere suplimentară în activitatea Consiliului privind această reformă ar fi contrară principiului cooperării loiale, deoarece decizia Consiliului ar avea un impact asupra alegerilor pentru Parlamentul European și tocmai asupra componenței acestuia.
Parlamentul UE a adoptat propunerea privind componența sa cu intenția de a crește numărul de locuri cu 11, pentru un total de 716, înaintea alegerilor europene din iunie 2024.
Propunerea de decizie a Consiliului European a fost adoptată cu 316 voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Rezoluția care însoțește propunerea a fost adoptată cu 312 voturi pentru, 201 împotrivă și 44 de abțineri.
Referitor la această chestiune, coraportorul Loránt VINCZE, membru al Grupului Partidului Popular European, Creștin-Democrat, a declarat următoarele: „Dintre numeroasele propuneri de repartizare a locurilor prezentate atât în comisie, cât și în plen, Parlamentul a menținut astăzi propunerea inițială pe care am prezentat-o împreună cu colegul meu coraportor. Soluția este una echilibrată și cea mai puțin intruzivă în echilibrul existent în ceea ce privește reprezentarea cetățenilor. Aceasta adaugă doar numărul minim de locuri necesare pentru a respecta o interpretare strictă a principiului proporționalității degresive din tratate și doar atunci când acestea sunt justificate în mod obiectiv, fără a recurge la reduceri în cazul vreunei țări. Sunt convins că are mari șanse de a întruni aprobarea unanimă a Consiliului European.”

Propunerea Parlamentului European pare să fi stârnit opinii mixte. De fapt, deși există un sprijin larg pentru ca această propunere să devină realitate, există în continuare o anumită reticență din partea mai multor state membre care au o viziune diferită asupra problemei împărțirii sediilor.
În ceea ce privește avansarea propunerii, decizia va aparține acum Consiliului European. Consiliul UE, în special, va trebui să adopte o decizie în unanimitate, care va trebui apoi să fie aprobată și de Parlament.
Există o dorință din partea deputaților europeni de a avansa rapid, având în vedere alegerile care vor avea loc în mai puțin de un an în întreaga UE. De fapt, va fi necesar să se acționeze rapid, astfel încât toate statele membre incluse în această revoluție să poată proceda la efectuarea modificărilor necesare la timp pentru scrutinul din iunie 2024. Din acest motiv, au cerut să fie informați imediat dacă Consiliul European intenționează să se abată de la propunerea prezentată.
Deocamdată, nu a existat un răspuns decisiv în această privință. Vom vedea dacă următoarea rundă de alegeri va fi marcată de aceste schimbări sau dacă procesul dorit de Parlamentul European va necesita mai mult timp și muncă pentru a se materializa.

The text was translated by an automatic system