Pere Aragonès, președintele regiunii spaniole Catalonia, a dizolvat parlamentul regional și a convocat alegeri anticipate după ce nu a reușit să adopte bugetul pentru comunitatea autonomă.
În anunțul său de miercuri, 13 martie, președintele catalan a declarat că alegerile regionale vor avea loc pe 12 mai.
Aragonès, din partidul de stânga Esquerra Republicana (ERC), și-a „asumat responsabilitatea” pentru că nu a reușit să obțină suficient sprijin pentru bugetul său.
Potrivit președintelui – care, până săptămâna trecută a condus un guvern minoritar fragil – a adăugat că opoziția „vetourile nu au fost împotriva Guvernului, ci împotriva cetățenilor din Catalonia, a intereselor lor și a serviciilor publice ale ‘țării'”.
„Acesta [„cel mai mare buget din istoria Cataloniei”] ne-ar fi permis să încheiem cu reduceri ale condițiilor de muncă pentru profesori”.
Pe lângă reducerile din educație, guvernul catalan se confruntă cu o serie de probleme, printre care se numără probleme în sistemul regional de sănătate și o secetă masivă. Acestea sunt condiții „urgente” care, potrivit președintelui catalan, au justificat organizarea de alegeri anticipate.
ERC a avut doar 33 de deputați în Parlamentul cu 135 de locuri.
Aragonès a cerut alegeri anticipate în ajunul aprobării de către Parlamentul spaniol a unei legi de amnistie pentru separatiștii catalani.
Acest proiect de lege fusese respins anterior nu numai de opoziția națională la guvernul socialist aflat la putere, ci și de Junts per Catalunya, partidul separatist de dreapta al fugarului Carles Puigdemont.
Legea amnistiei nu și-a încheiat traiectoria parlamentară. Acum trebuie să fie dezbătută în Senat, unde Partidul Popular de dreapta (PPE) are majoritatea.
Senatul urmează să respingă legea. Cu toate acestea, atunci când se va întoarce în Congres, cel mai probabil, veto-ul va fi ridicat.
Puigdemont ar urma să beneficieze de legea amnistiei. Potrivit acestuia, „scopul amnistiei este de a trece peste o epocă de represiune împotriva unei mișcări politice”.
Potrivit unor analize, fostul președinte al Cataloniei plănuiește să revină în funcție cu ocazia acestor alegeri anticipate.
Cu toate acestea, Junts nu a dezvăluit oficial cine va conduce lista sa pentru concursul din 12 mai.
Opoziția „constituționalistă” nu a pierdut timpul și a început să se organizeze. Partidul Cetățenilor și Partidul Popular, de centru-dreapta, explorează deja o „colaborare” pentru a candida cu o singură listă.
Partidul conservator VOX (ECR) este pregătit să candideze singur.
Conducerea VOX are mari speranțe pentru aceste alegeri. Aceștia se așteaptă să își mărească prezența de 10 locuri în parlamentul catalan.
După alegerile municipale din mai 2023 din Spania, VOX a primit cu 150 de mii de voturi mai multe decât cele primite la competițiile regionale din 2019. Aceasta reprezintă o creștere de cinci ori față de cele aproximativ 36 de mii de voturi din 2019.
În prezent, VOX este prezent în 74 de primării din regiunea Catalonia, majoritatea în provinciile Barcelona și Tarragona.
De cealaltă parte a spectrului, Partidul Socialist (S&D) tocmai l-a nominalizat pe liderul socialist catalan și fost ministru al sănătății, Salvador Illa.
Illa a fost interogat în ultimele două săptămâni în legătură cu nereguli în adjudecarea contractelor de achiziție de măști în timpul pandemiei COVID, un complot în care sunt implicați consilieri-cheie ai guvernului socialist și soția premierului Pedro Sánchez.
Potrivit observatorilor, controlul din ce în ce mai mare asupra Partidului Național Socialist din cauza acestor scandaluri de corupție se va traduce în dispreț față de Illa, ceea ce va aduce beneficii alternativei separatiste de stânga.
Spania se află în mijlocul unui super-ciclu electoral. Alegerile din Galicia au avut loc în februarie anul trecut, cu o creștere importantă pentru separatiștii din această regiune. În aprilie, bascii vor avea propriile alegeri regionale, care vor fi urmate ulterior de alegerile anticipate din 12 mai din Catalonia și de viitoarele alegeri europene din iunie.