Alegerile din Rusia: O președinție cu sens unic

La curtea țarului: un nou mandat pentru președintele rus. În ciuda prezenței protestelor, Putin a ieșit victorios în alegeri.

Recentele alegeri prezidențiale din Rusia au fost marcate de trei zile de tensiune. Rezultatul a fost evident, mai ales având în vedere supraexpunerea mediatică a președintelui demisionar, Vladimir Putin, și faptul că candidații concurenți nu au avut suficientă forță pentru a se opune în mod concret lui Putin.

Evoluțiile recente din Constituția rusă i-au permis lui Vladimir Putin să participe la viitoarele alegeri. Acest lucru a fost posibil prin eliminarea anumitor mandate înainte de reformele constituționale.

De fapt, în martie 2020, parlamentul rus, Duma și Consiliul Federației au aprobat o lege care modifică limita maximă de două mandate pentru funcția de președinte. Amendamentul a fost făcut pentru a-i permite președintelui Vladimir Putin să candideze pentru un nou mandat chiar și după 2024, când expiră actualul său mandat. Amendamentul prevede că nu va împiedica nicio persoană care a deținut anterior sau deține în prezent funcția de președinte al Federației Ruse să participe ca și candidat la alegerile prezidențiale. Amendamentul a fost numit amendamentul Tereshkova, după numele primei femei care a fost în spațiu. Deși amendamentul este teoretic aplicabil oricărui fost sau actual președinte, se anticipează că Putin va fi singurul care va putea profita de el, deoarece singurul alt președinte care ar fi putut beneficia de el, Boris Elțîn, este acum decedat. Cu alte cuvinte, Putin ar putea avea în față încă 12 ani de guvernare, deoarece numărătoarea mandatelor este resetată.

În orice caz, Vladimir Putin și Rusia Unită erau în mare parte favoriți, iar rezultatul l-a certificat cu 88,5% din 78% din votanți. O prezență la vot în creștere față de 2018, și datorită posibilității de a vota extins în Crimeea și în zonele Kherson, Zaporizzja, precum și în republicile autoproclamate Donbas și Lugansk, unde se presupune că Putin va fi obținut un sprijin larg.

Potrivit rapoartelor, cea mai mare prezență la vot din Rusia a fost înregistrată chiar înainte de închiderea cabinelor de vot, ceea ce indică o posibilă teamă de represalii din partea susținătorilor pro-guvernamentali. În plus, numeroase persoane și-au exprimat îngrijorarea cu privire la metodele de numărare folosite, ziarul rus Novaya Gazeta contestând până la 31,7 milioane de voturi, adică aproape jumătate din voturile obținute de președintele Putin.

În toată perioada în care au fost deschise urnele, diverse actualizări au circulat prin intermediul platformei de mesagerie numită „Telegram”. Aceste actualizări au inclus rapoarte privind intrarea soldaților în secțiile de votare, numeroase arestări pe străzi și diverse proteste, cea mai importantă fiind demonstrația organizată de susținătorii lui Navalny. Poliția, prezentă în număr mare, s-a concentrat în primul rând pe gestionarea situației prin reglarea fluxului de alegători care așteptau la cozi lungi.

De asemenea, proteste emblematice au avut loc în fața secțiilor de votare ale diferitelor ambasade din străinătate în timpul recentelor alegeri. Cozi lungi de cetățeni care așteptau să voteze au fost însoțite de numeroși protestatari în țări precum Berlin, Kazahstan, Istanbul și Sofia.

Iulia Navalnaya, văduva lui Aleksei Navalny, s-a alăturat cu curaj cozii de alegători din fața ambasadei Rusiei din Berlin pentru a-și arăta sprijinul neclintit pentru mișcarea „Sud împotriva lui Putin”. Această mișcare urmărește să le dea oamenilor posibilitatea de a ieși în stradă și de a protesta împotriva președintelui și a luat un avânt incredibil. Imaginile cu Navalnaya de pe rețelele de socializare o arată pe aceasta ținând cu încredere un buchet de flori în timp ce este întâmpinată cu aplauze furtunoase și îmbrățișări călduroase. Demonstrația ei, care a fost propusă de o figură proeminentă a opoziției, a fost întâmpinată cu un răspuns covârșitor de pozitiv din partea susținătorilor mișcării. Mai mult, Navalnaya a recunoscut cu îndrăzneală că a scris numele soțului ei pe buletinul de vot, arătând astfel determinarea ei de neclintit de a păstra vie moștenirea soțului ei. Diviziunea socială dintre cei care îl susțin pe Putin și cei care i se opun este foarte clară, Navalnaya fiind o figură proeminentă și neînfricată în mișcarea de opoziție.

Opoziția, incapabilă să concureze din punct de vedere electoral, a reacționat făcând mult zgomot, după cum o demonstrează, printre altele, cele 74 de arestări între Kazan și Moscova. Exemplar în acest sens este cazul unei femei din Sankt Petersburg care ar fi lăsat un dispozitiv incendiar în fața secției de votare, în timp ce restul cazurilor sunt mai puțin brutale, catalogate de presă drept „vandalism”, dar care nu sunt altceva decât defăimări la adresa președintelui nou ales.

Comunitatea internațională a reacționat în mod diferit în urma alegerilor din Rusia. Câteva țări, cunoscute pentru relațiile diplomatice puternice cu Rusia, precum China, Coreea de Nord, Cuba, Belarus și Iran, au fost printre primele care l-au felicitat pe președintele reales al Rusiei.

China și-a exprimat felicitările cu privire la alegerea noului lider al Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a declarat că „China și Rusia sunt parteneri strategici și de cooperare în noua eră” și sunt cei mai mari vecini unul altuia. Președintele chinez Xi Jinping l-a felicitat, de asemenea, pe noul lider ales și a declarat că rezultatul alegerilor a reflectat pe deplin consensul poporului rus.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru realegerea sa. Președintele iranian Ibrahim Raisi l-a felicitat, de asemenea, pe Putin pentru victoria sa clară. Între timp, ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez Parrilla, a scris pe rețeaua de socializare X că Cuba și Rusia vor continua să își consolideze legăturile, în special în domenii care aduc beneficii popoarelor lor respective.

Între timp, președintele ucrainean Zelensky a criticat legitimitatea alegerilor, invocând îngrijorarea că prezența armatei ar fi putut influența libertatea de vot. Noul guvern polonez s-a pronunțat, de asemenea, împotriva alegerilor, condamnând „represiunea dură” și încălcarea pe scară largă a dreptului internațional prin extinderea votului la regiunile ucrainene ocupate.

Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Uniunea Europeană și-au unit forțele pentru a minimiza impactul alegerilor din Rusia. Președintele Consiliului European, Charles Michel (MR, RE), a făcut o declarație fermă printr-o postare care includea sloganul „Fără opoziție. Fără libertate. Fără alegere”. Această declarație ridică serioase semne de întrebare cu privire la legitimitatea rezultatelor alegerilor.

Recentele alegeri din Rusia au atras atenția mai multor țări europene, inclusiv a Italiei. Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, care face parte din ECR, s-a abținut de la a-și exprima opinia pe această temă. Pe de altă parte, Antonio Tajani, ministrul de externe care aparține PPE, a declarat că alegerile au fost influențate de presiuni puternice și violente. El a citat ca dovadă excluderea lui Navalny, care a fost mai întâi încarcerat și apoi ucis, precum și a militarilor care au păzit secțiile de votare. Cu toate acestea, Matteo Salvini, secretarul Ligii, care aparține ID, are o opinie diferită. El consideră că rușii și-au exprimat voința prin acest vot și că este timpul să înțelegem cum poate opoziția să se descurce mai bine data viitoare. Salvini speră ca 2024 să fie anul păcii, deoarece un război în curs de desfășurare poate face dificilă sărbătorirea învingătorilor.

În concluzie, în urma rezultatelor oficiale ale recentelor alegeri prezidențiale din Rusia, se constată că 31% dintre alegătorii cu drept de vot nu au participat la alegeri. Aceasta include atât abținerile, cât și voturile exprimate pentru candidații opoziției. Acesta este un număr substanțial de persoane care au ales să nu-și exercite dreptul de vot și reprezintă o oportunitate de a lucra la crearea unei alternative viabile care să le reprezinte mai bine interesele.