Alegerile germane: O națiune divizată și dilema lui Merz

Alegerile federale germane din 23 februarie 2025 au marcat un punct de cotitură semnificativ în peisajul politic al țării. Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU), condusă de Friedrich Merz, a obținut o majoritate relativă cu 28,6% din voturi, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat o creștere surprinzătoare, devenind al doilea partid ca mărime cu 20,8%. Partidul Social Democrat (SPD), condus de Olaf Scholz, a suferit o înfrângere istorică, obținând doar 18,5% din voturi. Aceste rezultate reflectă o națiune profund divizată, cu fracturi de-a lungul liniilor geografice, generaționale și socio-economice.

Friedrich Merz și politicile CDU

Friedrich Merz, liderul CDU, este o figură proeminentă în politica germană. Cunoscut pentru poziția sa conservatoare, el și-a concentrat campania pe imigrație, securitate și probleme economice. El s-a angajat să consolideze independența Europei față de Statele Unite și să pună în aplicare politici de imigrare mai stricte, răspunzând astfel preocupărilor unei părți semnificative a electoratului.

Sub conducerea sa, CDU susține politici economice de piață liberă, subliniind necesitatea reformelor structurale pentru a stimula creșterea economică și a reduce datoria publică. În plus, partidul promovează o politică externă menită să întărească Uniunea Europeană și să consolideze relațiile transatlantice, menținând în același timp un anumit grad de autonomie strategică.

Ascensiunea AfD

AfD a obținut cel mai bun rezultat electoral al său, obținând 20,8 % din voturi și devenind a doua forță politică ca mărime din țară. Acest succes este atribuit nemulțumirii crescânde a alegătorilor cu privire la imigrație și la pierderea percepută a identității culturale. AfD a profitat de aceste preocupări, propunând politici radicale precum deportarea în masă a imigranților și abandonarea monedei euro în favoarea mărcii germane.

În ciuda succesului său electoral, alte partide importante au exclus formarea de coaliții cu AfD, lăsând-o izolată din punct de vedere politic. Cu toate acestea, prezența sa consolidată în Bundestag ar putea influența discursul politic, împingând politicile privind migrația și securitatea către poziții mai conservatoare.

Înfrângerea SPD

SPD a suferit una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria sa, obținând doar 18,5% din voturi. Acest rezultat reflectă o pierdere a încrederii alegătorilor, atribuită unei incapacități percepute de a aborda provocările economice și sociale ale țării. Conducerea lui Olaf Scholz a fost pusă sub semnul întrebării, iar partidul va trebui să treacă printr-o perioadă de reflecție și reînnoire pentru a recâștiga sprijinul electoratului.

Înfrângerea SPD evidențiază, de asemenea, fragmentarea votului de stânga, unii alegători îndreptându-se către partide mai radicale precum Die Linke, care și-a dublat sprijinul în comparație cu alegerile anterioare.

O Germanie divizată

Rezultatele alegerilor au scos în evidență diviziunile profunde din Germania. Din punct de vedere geografic, AfD a câștigat un sprijin puternic în landurile estice, evidențiind o disparitate persistentă între est și vest. Din punct de vedere social, partidul a atras un număr semnificativ de tineri și de lucrători, ceea ce indică nemulțumirea celor mai vulnerabile populații ale țării.

În schimb, zonele urbane și mai prospere au continuat să sprijine partidele tradiționale și Verzii, reflectând polarizarea bazată pe factori economici și culturali. Această divizare reprezintă o provocare semnificativă pentru viitorul guvern, care trebuie să depună eforturi pentru a unifica țara și pentru a răspunde nevoilor diverse ale diferitelor regiuni și grupuri sociale.

Principalele probleme electorale

Alegerile din 2025 au fost dominate de două teme principale: economia și imigrația. Stagnarea economică, creșterea șomajului și preocupările cu privire la viitorul sistemului de protecție socială au împins mulți alegători să caute alternative la politicile tradiționale.

Imigrația, în special, a fost în centrul dezbaterii politice, AfD exploatând temerile legate de integrare și securitate pentru a obține sprijin. CDU a răspuns promițând politici de migrație mai stricte, în timp ce SPD și Verzii au susținut o abordare mai incluzivă, axată pe integrare și drepturile omului. Această polarizare pe probleme-cheie a contribuit la redefinirea alianțelor politice și la fragmentarea electoratului.

Importanța economiei și a imigrației

Economia și imigrația au devenit subiecte centrale în aceste alegeri din cauza unei serii de factori interconectați. Germania s-a confruntat cu o încetinire a creșterii economice în ultimii ani, cu o creștere a șomajului și o nemulțumire tot mai mare față de inegalitățile economice. Această situație a alimentat sentimentul de nesiguranță în rândul populației, făcând alegătorii mai sensibili la retorica populistă care promite soluții rapide și radicale.

Imigrația a fost o problemă crucială, atât din cauza crizei refugiaților, cât și a percepției că politicile de migrație ale lui Scholz au fost ineficiente. Germania a primit un număr semnificativ de imigranți în ultimii ani, dar au apărut preocupări cu privire la integrarea acestora pe piața muncii și în societate. AfD a profitat de această nemulțumire, asociind imigrația cu probleme precum creșterea criminalității și presiunea asupra sistemului de protecție socială.

Pe de altă parte, CDU a lui Merz a adoptat o poziție mai strictă privind imigrația în comparație cu anii lui Merkel, propunând măsuri mai dure, cum ar fi respingerea la frontieră și anularea reîntregirii familiei pentru titularii de protecție subsidiară. Aceste politici au atras alegători nemulțumiți de abordarea mai permisivă a SPD și a Verzilor.

Economia a jucat un rol la fel de crucial. În mod tradițional motorul economic al Europei, Germania a cunoscut o stagnare din cauza crizei energetice, a inflației și a dificultăților din sectorul industrial. Preocupările legate de competitivitatea economică au împins mulți alegători către CDU, care a promis reduceri de taxe pentru întreprinderi și stimulente mai mari pentru investiții.

Ce se întâmplă în continuare?

Alegerile germane din 2025 marchează o schimbare istorică, CDU revenind ca cel mai mare partid, dar într-un peisaj politic extrem de fragmentat și polarizat. Prăbușirea SPD și ascensiunea AfD demonstrează o țară profund divizată, nu numai între est și vest, ci și între cei care doresc continuitate și cei care cer schimbări radicale.

Principala provocare politică este acum formarea guvernului. În ciuda câștigării alegerilor, CDU nu dispune de o majoritate absolută și trebuie să caute parteneri de coaliție. Această situație este complicată deoarece, din punct de vedere programatic, Merz împărtășește mult mai multe puncte comune cu AfD decât cu potențiali parteneri guvernamentali precum SPD și Verzii.

CDU și AfD au poziții similare în ceea ce privește aspecte-cheie precum imigrația și apărarea identității culturale germane: ambele pledează pentru politici de migrație mai stricte, controale consolidate la frontiere și măsuri mai dure împotriva imigrației ilegale. Chiar și în ceea ce privește politicile economice, Merz a propus reduceri de taxe și o mai mare libertate economică, principii nu departe de cele promovate de AfD, care în ultimii ani a încercat să se prezinte ca un partid „anti-sistem” cu o agendă economică mai conservatoare.

Cu toate acestea, o alianță cu AfD a fost exclusă de Merz și de conducerea CDU, atât din motive de reputație internațională, cât și din cauza opoziției interne din cadrul partidului. Germania are un tabu puternic împotriva partidelor de extremă dreapta, iar o coaliție CDU-AfD ar provoca tensiuni enorme la nivel european și în cadrul CDU însuși, riscând să îndepărteze aripa moderată a partidului.

Cu toate acestea, alternativele sunt toate provocatoare. O Große Koalition cu SPD, experimentată anterior, pare problematică deoarece partidul lui Scholz a suferit o înfrângere grea, iar mulți social-democrați ar considera o alianță cu Merz drept sinucidere politică. Verzii, deși un potențial aliat, au poziții diametral opuse față de CDU cu privire la multe aspecte, inclusiv politicile climatice, energia, politicile sociale și viziunea Uniunii Europene. În plus, atât Verzii, cât și SPD au făcut parte din guvernul demisionar, pe care alegătorii l-au respins, ceea ce face dificilă re-propunerea unei alianțe cu CDU fără a pierde și mai multă credibilitate.

Merz se află într-o situație paradoxală: partidul său a câștigat alegerile, dar riscă să nu poată guverna. Dacă nu reușește să formeze o coaliție stabilă, Germania s-ar putea confrunta în curând cu noi alegeri, cu riscul ca o fragmentare suplimentară să avantajeze și mai mult AfD. Acest scenariu ar face politica germană și mai instabilă, cu repercusiuni nu numai la nivel național, ci și în întreaga Europă, într-un moment în care se așteaptă ca Germania să conducă UE în chestiuni cruciale precum sprijinul pentru Ucraina, politicile energetice și apărarea comună.

Principala provocare a lui Merz va fi echilibrarea nevoii de a forma un guvern cu riscul de a pierde o parte a electoratului său, care s-ar putea simți trădat dacă CDU se aliază cu partide prea îndepărtate de programul său. Indiferent de decizia pe care o va lua, aceasta va avea consecințe profunde pentru viitorul Germaniei și pentru rolul țării în Europa în următorii ani.