Ambițiile UE: Creșterea de 10 ori a producției de biometan până în 2030

Criza energetică pare să se fi încheiat, deoarece țările europene au obținut o victorie în lupta pentru reducerea dependenței de gazul rusesc. În pofida temerilor exprimate de sceptici, instalațiile de stocare a gazelor naturale din țările UE sunt acum pline în proporție de peste 80%, suficient pentru a rezista indiferent de cât de mult a mai rămas din iarnă. Dar lupta statelor membre pentru a obține o mai mare independență energetică față de importurile din țări terțe și de despăduriri nu s-a încheiat încă. Impactul schimbărilor climatice, tot mai resimțit în ultimii ani, coroborat cu consecințele energetice imediate ale războiului din Ucraina, a pus presiune asupra organismelor europene, care în ultimii doi ani au reușit să prezinte planuri de acțiune concrete și un pachet legislativ coerent pentru a sprijini politica ecologică europeană. Unul dintre punctele cheie ale acestora este adoptarea pe scară largă a surselor de energie regenerabilă și, în special, înlocuirea gazului metan cu biometan și hidrogen. Ambițiile Uniunii Europene de a crește producția de biometan în următoarele decenii, susținute de asociațiile de companii europene de biometan, vorbesc de o producție de 35 de miliarde de metri cubi de biometan până în 2030. Este bine cunoscut faptul că, în prezent, în UE se produc doar 3 miliarde de metri cubi de biometan. Creșterea acestei cantități la 35 de miliarde de metri cubi, adică de zece ori mai mult decât producția actuală, necesită nu numai mai multă materie primă, ci și construirea a aproximativ 5 000 de noi instalații de biometan, spun experții. În ceea ce privește hidrogenul, producția sa este chiar mai puțin dezvoltată decât biometanul în Europa în prezent.

Planul REPowerEU, lansat de Comisia Europeană la începutul anului 2022, a fost adoptat după ce Consiliul și Parlamentul au căzut de acord asupra lui rapid, în câteva luni, și a fost completat/concentrat în câteva luni anul trecut cu pachetul legislativ Fit for 55. Acestea sunt concepute pentru a sprijini realizarea obiectivelor ambițioase ale Europei în materie de climă, dar și pentru a asigura securitatea și independența energetică a UE pe termen lung. Economisirea energiei, diversificarea surselor și producerea de energie curată pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili – în special de gazele naturale rusești – sunt doar câteva dintre obiectivele REPowerEU, care oferă o viziune pentru viitorul întregului sector energetic european. Pentru a atinge aceste obiective, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic privind finanțarea REPowerEU, permițând statelor membre să includă măsuri specifice REPowerEU în planurile lor de redresare și de reziliență. Pentru a face acest lucru, statele membre au la dispoziție un fond generos de 20 de miliarde de euro, provenit din bugetul politicii de coeziune a UE, din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, din mecanismul Conectarea Europei, din Fondul pentru inovare, din finanțări naționale și europene, din investiții private și din Banca Europeană de Investiții.

România: Bani din PNDR pentru reabilitarea termică a clădirilor, nu pentru dezvoltarea infrastructurii de energie verde

România primește 1,4 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile de la acest fond. Planul REPower EU al României, integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență, pe care guvernul de la București nu a primit încă aprobarea Comisiei Europene, include doar proiecte de reabilitare energetică a clădirilor – o altă componentă a planului european. Cu alte cuvinte, guvernul de la București nu are de gând să investească – cel puțin până în 2026, când ar trebui să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR – nici măcar un euro în crearea și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru producerea de energie „verde”.

Pachetul „Fit for 55”, care stă la baza obiectivelor ambițioase de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 (în comparație cu nivelurile din 1990) și de realizare a neutralității emisiilor de CO2 până în 2050, adoptat ca o completare la REPowerEU la sfârșitul anului trecut, stabilește norme comune pentru piețele interne de gaze regenerabile, gaze naturale și hidrogen. Aceste norme creează cadrul legislativ necesar pentru a organiza tranziția sectorului gazelor naturale către gaze regenerabile și cu emisii reduse de carbon, în special biometan și hidrogen. Fit for 55 prevede cadrul de reglementare pentru infrastructura și piețele de hidrogen și prevede înființarea unei entități europene distincte pentru operatorii de rețele de hidrogen, separată de cea a transportatorilor de gaz. Ca abordare generală, amestecul de hidrogen în sistemul de gaze naturale a fost stabilit în limita a 2% în volum pentru a asigura o calitate armonizată a gazului.

Cu toate acestea, pentru ca producția de hidrogen și biometan să înlocuiască cu succes importurile de gaze și, în cele din urmă, să înlocuiască gazele naturale, țările europene vor trebui să facă investiții substanțiale. Biometanul – care se obține prin purificarea biogazului – este deja utilizat de mai mulți ani, în principal ca și combustibil în marile ferme. În Germania, de exemplu, o țară care a dezvoltat acest sector, biometanul acoperă 1% din cererea de gaz, dar numai o mică parte din cantitatea produsă este introdusă în rețea.

Deși producția de biogaz este în prezent eficientă doar în fermele mari, în viitor, cu investiții în tehnologia de producție, acest nou domeniu biotehnologic va aduce și alte beneficii în afară de producția de biometan. Digestatul – materialul provenit de la digestorii de gaz – va putea înlocui pe scară mai largă îngrășămintele sintetice, din ce în ce mai scumpe și mai dăunătoare pentru mediu.