Anglia în frică

Islamofobia este o preocupare crescândă în Anglia, cu o creștere a incidentelor de discriminare împotriva comunității islamice.
Casus belli a fost uciderea a două fetițe și rănirea altor câteva de către un tânăr de 17 ani de origine rwandeză, înarmat cu un cuțit, în Southport.
În ciuda negării repetate a unei potențiale origini jihadiste a episodului (de altfel, Rwanda este o țară aproape în întregime creștină), a fost declanșat un „focar” de atenție pentru terorismul islamist.
Rapoartele indică o creștere exponențială a incidentelor de „islamofobie”, adesea și ca răspuns la antisemitismul în creștere după 7 octombrie 2023 și atacul Hamas asupra Israelului, cu escaladarea militară ulterioară pe care o cunoaștem.
O criză, cea din Regatul Unit, care a prilejuit și critici puternice la adresa fostului prim-ministru Rishi Sunak (conservatori, pro-ECR), dar și a noului ales Keir Starmer (laburist, pro-S&D), care au promis fonduri suplimentare pentru combaterea antisemitismului, în timp ce nu au fost dispuse măsuri similare pentru episoadele împotriva comunității islamice.
Sunak, în special, ar fi „promis” să numească un consultant pentru islamofobie, însă acest post a rămas vacant de peste un an, ceea ce ridică îndoieli cu privire la adevăratul angajament al guvernului britanic de a aborda această problemă.
Este important de remarcat faptul că atât conservatorii, cât și Reform UK, condus de Nigel Farage, au subliniat în mod frecvent provocările coexistenței cu comunitatea islamică.
Prin urmare, un angajament în această privință ar fi, fără îndoială, controversat.
În cadrul recensământului din 2022, s-a raportat că aproximativ 6 % din populația britanică practică religia islamică.
Aceasta înseamnă aproximativ 4 milioane de persoane și marchează o creștere semnificativă față de recensământul din 2011, care a raportat puțin sub 3 milioane de musulmani britanici, reprezentând 4,5% din populația de la acea dată.
Această creștere este remarcabilă în special în comparație cu scăderea numărului de creștini în aceeași perioadă, populația creștină scăzând de la peste 37,5 milioane la 31 de milioane.
Aceste schimbări demografice reprezintă provocări sociale și de comunicare care trebuie abordate.
În ciuda creșterii demografice, situația socioeconomică este destul de complexă: 50 % dintre musulmanii britanici trăiesc în sărăcie, față de o medie națională de 18 % și există multe companii care, având același profil de muncă, preferă candidații nemusulmani, generând în mod evident un sentiment de „încercuire” în comunitatea islamică care îi determină apoi pe cei mai radicalizați să comită acele atacuri teroriste care au zguduit în mod repetat Europa și Occidentul.
Cercetarea indică faptul că 59% dintre articole contribuie la o problemă de comunicare prin asocierea comportamentelor negative cu persoanele de religie islamică.
Acest lucru a condus la o percepție distorsionată a cetățenilor britanici musulmani în rândul populației creștine sau a celor care nu sunt aliniați la niciun grup religios.
Liderii politici din Regatul Unit au pledat pentru importanța educației și a dialogului deschis pentru promovarea toleranței.
Cu toate acestea, progresul în acest dialog este lent și adesea întrerupt de diverse știri, inclusiv acte de violență care, deși nu sunt atât de mediatizate ca atacurile teroriste anterioare, au totuși un impact semnificativ asupra opiniei publice.
Dificultățile comunității islamice din motivele socio-economice enumerate mai sus trebuie cu siguranță abordate în mod clar și fără prejudecăți subiacente, însă sărăcia nu poate fi folosită ca instrument pentru a justifica islamismul și radicalizarea. Activitatea de contraspionaj rămâne fundamentală pentru a evita alte roiuri teroriste precum cele din cei doi ani 2015-2017, la fel cum este nevoie de o politică externă care să știe cum să acționeze inteligent în chestiunea israeliano-palestiniană, respingând orice sprijin pentru Hamas – direct sau indirect – reflectând în același timp asupra solicitărilor comunității care trăiește în Gaza și care este prima victimă a întregului conflict.
Pentru a aborda coexistența cu comunitatea islamică în creștere, este imperativ să se adopte o abordare neideologică, susținând în același timp valorile fundamentale pe care este construită societatea occidentală.
Aceasta include promovarea respectului pentru femei, non-violența și toleranța între diferitele religii.