Subscribe
La 14 decembrie, ultima reuniune ordinară a Consiliului European din acest an a discutat, printre altele, despre apărare, migrație și revizuirea cadrului financiar multianual al UE (CFM).
În ceea ce privește securitatea și apărarea, concluziile Consiliului European au umplut de cuvinte nu mai puțin de nouă paragrafe și subpuncte, deși nu s-a decis nimic spectaculos.
Să începem cu ultimul alineat, și anume alineatul (27). Aici, în ciuda complementarității unei Uniuni Europene mai puternice și mai capabile în domeniul securității și apărării față de NATO, s-a proclamat că aceasta din urmă rămâne fundamentul apărării colective pentru membrii săi.
Cu toate acestea, a fost adăugată o ultimă frază foarte interesantă: „Acest lucru nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre.” O astfel de declarație recunoaște viziunea, scopul și voința unor state membre ale UE de a-și dezvolta propriile capacități de apărare ca o politică de securitate puternică.
Această recunoaștere politică importantă poate fi pusă în legătură cu punctul 26 din concluzie, care subliniază oportunitatea industrială de a dezvolta pregătirea, cheltuielile, investițiile și capacitățile de apărare, precum și o piață pentru apărare.
Punctul 25, dimpotrivă, indică utilizarea apărării pentru a continua centralizarea Uniunii prin câteva eufemisme bine cunoscute, cum ar fi „realizarea unei Uniuni geopolitice ambițioase” sau „creșterea capacității de a acționa în mod autonom în contextul instabilității globale, al concurenței strategice și al amenințărilor la adresa securității”.
Acest paragraf este primul în comparație cu celelalte două, dar, în orice caz, cele trei trebuie să fie puse în legătură – și reflectă cele două viziuni contradictorii despre cum ar trebui să evolueze Uniunea Europeană în următorii ani.
Pe de altă parte, reuniunea a dedicat trei paragrafe concluziilor privind migrația. Au fost incluse în mod pozitiv aspectele conservatoare ale unei protecții mai eficiente a frontierelor externe ale UE și ale unei lupte ferme împotriva crimei organizate, a traficului de persoane și a contrabandei, precum și a instrumentalizării migrației ca amenințare hibridă.
În special, Consiliul European a condamnat cu fermitate toate așa-numitele „atacuri hibride”, cum ar fi instrumentalizarea migranților de către țări terțe în scopuri politice. Acest lucru este în legătură cu riscul la care se expun unele state membre ale UE, cum ar fi Finlanda, pentru a contracara atacurile hibride în curs de desfășurare la frontierele sale externe lansate de Belarus sau de Federația Rusă.
În cele din urmă, Consiliul European s-a străduit să ajungă la un acord cu privire la revizuirea CFM la jumătatea perioadei de programare a bugetului pe șapte ani 2021-2027. În acest caz, 26 de state membre au sprijinit ajustările, deși, pentru a se ajunge la unanimitate, decizia a fost amânată până la începutul anului viitor.
Ungaria a fost statul membru care a înghețat confirmarea. În ciuda faptului că Comisia Europeană, prin intermediul celui mai înalt oficial al său din domeniul justiției, domnul Reynders, anunțase cu doar 24 de ore mai devreme că o parte din fondurile Next Generation, blocate până acum, vor fi plătite în favoarea guvernului domnului Orbán, politicianul conservator și-a păstrat cărțile cu înțelepciune.
Acest lucru ne amintește de filmul „Marele cercetaș și joia de la Cathouse”, în care diferitele personaje nu au încredere unele în altele și își plătesc datoriile doar atunci când sunt sigure că nu vor fi păcălite de omologii lor.
Principalul motiv al creșterii bugetului UE este sprijinul acordat Ucrainei, „cu împrumuturi și subvenții în valoare de până la 50 de miliarde de euro în următorii patru ani”, potrivit cancelarului federal al Germaniei. Cu toate acestea, UE trebuie, de asemenea, să dispună de mai mulți bani sub formă de ajutor pentru procesul de aderare a statelor din Balcanii de Vest și să gestioneze migrația. O politică și o gestionare deficitară a migrației în trecut costă resurse suplimentare în viitor.
În ceea ce privește poate cea mai delicată problemă geopolitică a momentului, conflictul israeliano-palestinian din Orientul Mijlociu, Consiliul European a avut „o dezbatere strategică aprofundată”, dar nu a reușit să ajungă la o concluzie.
Sursa imaginii: Le Soir