Țările din Balcanii de Vest, adesea divizate de complexități istorice și politice, se prezintă astăzi cu o nouă unitate de scop în calea către integrarea în Uniunea Europeană.
Acesta este mesajul principal care a reieșit din Dialogurile Med 2024, un eveniment organizat la Roma de Farnesina și Institutul pentru Studii de Politică Internațională (ISPI). În cadrul acestei întâlniri importante, care a reunit reprezentanți ai diferitelor țări și instituții, Balcanii și-au reafirmat cu tărie dorința de a deveni parte a „familiei europene”.
Vocea Balcanilor: un apel unitar
În cadrul panelului „Asigurarea Mediteranei: rolul Balcanilor de Vest”, reprezentanții Balcanilor de Vest au exprimat o poziție unanimă. Ministrul albanez al afacerilor externe, Igli Hasani, a subliniat importanța unei abordări multilaterale într-un context global tot mai instabil. „Multilateralismul suferă, iar forțele destabilizatoare vin dinspre est. De aceea, revenirea țărilor balcanice în familia europeană este un avantaj nu doar pentru noi, ci pentru întreaga Europă”, a spus Hasani. Ministrul muntenegrean Ervin Ibrahimovic a lansat, de asemenea, un avertisment clar: numai prin finalizarea procesului de extindere, UE va fi capabilă să evite interferențele destabilizatoare și să răspundă provocărilor geopolitice și economice, cum ar fi securitatea energetică și gestionarea imigrației. Ministrul bosniac Dino Konakovic a subliniat în schimb progresele înregistrate de Balcani în ultimii ani. „După mai mult de douăzeci de ani de ezitare, am depășit în sfârșit diviziunile și facem progrese reale în direcția integrării europene”, a declarat el, amintind modul în care agresiunea rusă împotriva Ucrainei a întărit hotărârea regiunii de a adera la UE. Un apel la meritocrație și concretețe Printre cele mai relevante voci ale Dialogurilor Med, cea a ministrului Macedoniei de Nord, Timco Mucunski, a atras atenția asupra importanței unei abordări pragmatice. Mucunski a cerut noii Comisii Europene mai puțină retorică și mai multe acțiuni concrete pentru a recompensa țările care au făcut progrese semnificative în adoptarea reformelor solicitate de UE. „Am implementat o agendă de reforme lăudată de președintele Ursula von der Leyen și suntem pe deplin aliniați la politica externă și de securitate comună a UE”, a declarat Mucunski. De asemenea, acesta a asigurat că Skopje va continua să depună eforturi pentru a se asigura că progresele realizate sunt recunoscute și apreciate.
O oportunitate pentru Europa și Balcani
Aderarea Balcanilor de Vest la UE nu este doar o oportunitate pentru regiune, ci și o necesitate strategică pentru Uniune. Stabilitatea politică, securitatea energetică și coerența politicilor europene sunt strâns legate de integrarea acestor țări. Consolidarea Balcanilor ca parte integrantă a Europei ar putea consolida poziția UE la nivel global, închizând ușile la influențele destabilizatoare ale puterilor externe. Reprezentanții Balcanilor au reiterat faptul că aderarea lor ar aduce o contribuție decisivă la stabilitatea întregii regiuni mediteraneene, răspunzând la provocările globale cu mai multă unitate și coerență. Relansarea candidaturii Balcanilor de Vest la UE este un pas fundamental pentru consolidarea coeziunii europene și pentru a răspunde provocărilor viitorului. Determinarea arătată de țările din Balcani, împreună cu sprijinul unor state membre precum Italia, evidențiază faptul că acest obiectiv nu este doar de dorit, ci și necesar. Anii următori vor fi cruciali pentru transformarea promisiunilor în realitate, cu speranța că noua Comisie Europeană va adopta o abordare mai incisivă și meritocratică. Balcanii de Vest privesc spre Europa cu încredere și așteptări, fiind pregătiți să contribuie la construirea unei Uniuni mai puternice, mai stabile și mai incluzive. Evenimentele controversate ale geopoliticii actuale vor face ca orice proces de integrare să fie mai complex decât se spera, însă Uniunea Europeană ar putea reprezenta soluția diplomatică necesară pentru rezolvarea problemei.