Bulgaria, a șasea rundă de alegeri anticipate în trei ani

Bulgaria se îndreaptă spre cea de-a șasea rundă de alegeri anticipate din ultimii trei ani. Țara se află în instabilitate politică de la protestele antiguvernamentale din 2020, care s-au încheiat un an mai târziu cu demisia guvernului de centru-dreapta condus de Boiko Borisov. De atunci și până în prezent, Bulgaria a avut parte de coaliții guvernamentale fragile și de guverne interimare, pentru care gestionarea crizei energetice care a urmat invaziei Federației Ruse în Ucraina a fost o sarcină și mai dificilă decât pentru guvernele din statele vecine. În acest context, îndeplinirea obiectivului de aderare la zona euro în 2024, așa cum era planificat, a fost amânată și pare dificil pentru cea mai săracă și mai coruptă țară din Uniunea Europeană să respecte un nou termen posibil în 2025. Pe de altă parte, instabilitatea din Sofia duce la creșterea simpatiei publice pentru partidele populiste pro-ruse și anti-occidentale. De fapt, însuși președintele Rumen Radev, aflat la al doilea mandat, și-a exercitat dreptul de veto împotriva acordului ratificat de parlament pentru trimiterea a 100 de vehicule blindate în sprijinul Kievului.

Alegerile europarlamentare au fuzionat cu alegerea noii Adunări Naționale

Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat la 5 aprilie că alegerile europarlamentare vor fi combinate cu alegeri anticipate pentru alegerea unei noi Adunări Naționale, legislativul unicameral al țării. Radev a fost nevoit să dizolve vechiul parlament după ce fosta coaliție de guvernare – reprezentată de blocul pro-occidental PP-DB, format din partidele Schimbarea continuă (PP) și Bulgaria Democratică (DB) și partidul de centru-dreapta Cetățeni pentru Dezvoltare Europeană (GERB) al fostului premier Boris Boykov – s-a divizat din cauza disputelor privind rotația guvernamentală. Partidul anti-sistem al lui Slavi Trifonov, Există și astfel de oameni (ITN) – care a reușit să intre în parlament după ce a rămas nereprezentat la precedentele alegeri – a refuzat, de asemenea, să formeze un guvern, preferând alegerile anticipate, care speră că îi vor aduce o victorie definitivă de data aceasta, pe fondul unei simpatii tot mai mari pentru mișcarea de dreapta pe care o reprezintă, nu doar în Bulgaria, ci în întreaga Europă.

În 2021, alegerile la termen au fost câștigate de GERB, formațiunea politică pro-occidentală, de centru-dreapta, a fostului premier Boris Boykov, iar pe locul al doilea s-a clasat noul partid al cântărețului Slavi Trifonov. Dar niciun partid politic nu a obținut suficiente voturi pentru a guverna singur și nici nu a reușit să formeze o coaliție în jurul său pentru a prelua puterea. După trei încercări eșuate de a forma un guvern, președintele a convocat alegeri anticipate în iulie 2021. Acestea au fost câștigate de tânărul partid al lui Slavi Trifonov, rezultatul reprezentând sfârșitul dominației GERB din ultimul deceniu și deschizând totodată capitolul de haos care a urmat de atunci și până în prezent. Formațiunea politică a lui Trifonov, care a câștigat alegerile cu o diferență strânsă față de GERB – 24,08% la 23,51% – nu a reușit să formeze un guvern, deoarece niciunul dintre partidele politice pe care le-a invitat la putere nu a dorit să intre în coaliție cu ea. Din 3 aprilie 2021 până pe 13 decembrie 2021, timp de 254 de zile, țara de la sud de Dunăre nu a avut un guvern ales, funcționând cu un executiv interimar. A fost nevoie de o a treia rundă de alegeri anticipate – coroborată cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2021 – pentru ca Sofia să instaleze un guvern.

Nu a fost nici foarte stabilă, fiind susținută de o coaliție cvadripartită, formată după un proces de negociere lung și anevoios, la masa căreia s-au așezat patru partide cu orientări și programe politice diferite: partidul anti-sistem de dreapta al lui Trifonov, partidul de centru-dreapta Continuă schimbarea, conservatorii-liberali din Bulgaria Democrată și socialiștii – care l-au susținut pe Rumen Radev, care a candidat pentru un al doilea mandat ca independent. Alegerile din noiembrie au fost câștigate de un alt partid nou format, Schimbarea continuă – PP – condus de doi miniștri tehnocrați cu diplome de la universități occidentale, Kiril Petkov și Asen Vasilev, primul fiind acum prim-ministru, iar cel de-al doilea ministru de finanțe. Din aceeași categorie face parte și ultimul prim-ministru al PP după alegerile anticipate din 2022, Nikolai Denkov, considerat unul dintre cei mai importanți savanți bulgari, educat și el la universități occidentale.

Cel de-al patrulea tur de scrutin pentru Adunarea Națională de la Sofia a avut loc în octombrie 2022, după ce președintele Rumen Radev a dizolvat legislativul la 1 august, în urma căderii guvernului co-fondatorului PP Kiril Petkov, instalat cu doar jumătate de an mai devreme. Căderea guvernului Petkov – care a fost provocată de o moțiune de cenzură – a fost ajutată și de ieșirea mai devreme de la guvernare a formațiunii populiste ITN. La alegerile din octombrie 2022, doar 35% dintre bulgarii cu drept de vot s-au prezentat la urne, iar votul a fost împărțit între șapte partide, care au reușit să treacă pragul de 4% pentru a intra în parlament. Acest lucru a dus la discuții noi și dificile privind formarea executivului. Primele două locuri au fost ocupate de GERB și de partidul etnic turc din Bulgaria, niciunul dintre acestea nereușind să dea țării un guvern și să aducă stabilitate. Acest lucru a dus la cel de-al cincilea tur de scrutin al alegerilor anticipate din aprilie 2023, câștigat de PP-DB, care s-a încheiat cu coaliția formată cu GERB, un acord care trebuia să funcționeze prin alternarea unui reprezentant al primului cu un reprezentant al celui de-al doilea la fiecare nouă luni în funcția de prim-ministru.

În cadrul acordului, Nikolai Denkov a demisionat din funcția de prim-ministru pentru a-i ceda locul Mariei Gabriel, fost comisar european și ministru de externe în cabinetul său. Cu toate acestea, în urma unor discuții între partenerii de coaliție cu privire la protocolul inițial semnat de liderii celor două formațiuni politice, GERB nu a preluat funcția de premier de la PP-DB. Iar după ce Trifonov – următorul invitat de către președinte să formeze un guvern – a refuzat oferta, s-a ajuns la a șasea rundă de alegeri anticipate. Între timp, prim-ministrul interimar al GERB, Dimităr Glavcev, fost președinte al Curții de Conturi, lucrează la formarea unui cabinet care să conducă țara până după 9 iunie. Atunci când a anunțat alegerile 2 în 1, președintele bulgar Rumen Radev și-a exprimat speranța că astfel va crește prezența la vot și va economisi bani pentru stat.

Bulgaria, în criză politică de peste 5 ani

Ultima perioadă de criză politică și economică din Bulgaria a început cu protestele antiguvernamentale din 2020 sau, mai exact, cu episodul uriașului atac cibernetic din 2019, în care au fost furate datele personale a milioane de bulgari. Potrivit oficialilor bulgari implicați în anchetă, atacul cibernetic a avut ca scop crearea unui climat de instabilitate socială și de neîncredere în sistemul politic bulgar. Tensiunile sociale au culminat cu protestele antiguvernamentale care au izbucnit în iunie 2020, al căror epicentru a fost la Sofia și care au durat mai multe săptămâni. Ascensiunea lui Rumen Radev, un fost ofițer de carieră, și câștigarea de către acesta nu numai a celui de-al doilea mandat de președinte, ci și a unei popularități în creștere, mai ales că șeful statului bulgar are un rol mai mult decorativ în conformitate cu constituția, puterea revenind primului ministru, a avut loc pe acest fundal de neîncredere în guvern și în sistemul politic pe care îl conduce. Nu poate fi ignorat faptul că Radev și-a folosit dreptul de veto asupra acordului semnat de guvern cu Kievul privind trimiterea de blindate pentru armata ucraineană, intrând în conflict cu premierul Denkov. La vremea respectivă, Radev a susținut că cele 100 de vehicule blindate promise Ucrainei ar putea fi folosite mai bine pentru apărarea granițelor Bulgariei sau pentru a interveni în caz de dezastre naturale în zone greu accesibile.

Instabilitatea politică a dus la amânarea aderării la zona euro

În ansamblu, tulburările politice au întârziat deja aderarea Bulgariei la zona euro și reprezintă obstacole majore în calea absorbției fondurilor europene în cadrul Planului de redresare și de reziliență. Pe lângă problemele politice, țara se confruntă cu dificultăți economice serioase, cu o economie care se situează la 64% din nivelul european și cu un decalaj tot mai mare între productivitate și nivelul de trai, potrivit analiștilor. Războiul din Ucraina și criza energetică europeană au modificat, de asemenea, planurile de atingere a țintei de inflație. Astfel, ambiția Bulgariei de a adera la zona euro chiar și în 2025 pare nerealistă în acest moment. Nicio țară cu un venit minim pe cap de locuitor mai mic de 500 de euro – cum ar fi Bulgaria – nu a fost acceptată în acest „club”.

De fapt, unii bulgari, susținători ai partidului de extremă dreapta Renașterea, nici măcar nu doresc să adere la euro. Partidul – care și-a consolidat electoratul din 2021 cu o retorică anti-vaccinare și a fost surprinzător pe locul trei în alegerile din 2022 – a propus la un moment dat organizarea unui referendum pe această temă. Nu doar extremiștii Renașterii au încercat să impună teme anti-occidentale în dezbaterea publică, în contextul în care Bulgaria se află practic de trei ani într-o campanie electorală permanentă. Socialiștii – care au susținut-o pe Ramen la președinție în 2017 și 2021 – au încercat, de asemenea, să strângă semnături pentru un referendum împotriva „ideologiei de gen”. Nu în ultimul rând, există astfel de oameni, care se pare că au rămas ultimii susținători ai președintelui Ramen, care a încercat să-i convingă pe bulgari să ceară ca țara să devină o republică prezidențială, tot prin referendum.

Foto: Eugen Olariu