Călăreții din Europa, între protecții și drepturi în economia de tip gigant

Condițiile de muncă ale „noilor curieri” ridică întrebări importante cu privire la protecția și drepturile de care ar trebui să se bucure aceștia.

În ultimii ani, peisajul european al muncii a fost marcat de o prezență din ce în ce mai mare a lucrătorilor din economia gigacaloriei, printre care se remarcă așa-numiții „rideri”. Acești curieri care livrează mâncare, pachete și multe altele au devenit o prezență obișnuită pe străzile orașelor europene. Economia gig economy, sau economia micilor afaceri independente, a crescut semnificativ în Europa, determinată de expansiunea platformelor digitale care pun în legătură lucrătorii independenți cu cei care au nevoie de serviciile lor. Printre aceste platforme, platformele de livrare la domiciliu, cum ar fi Deliveroo, Uber Eats și Glovo, au jucat un rol central, iar călătorii acestora, în special, s-au aflat în centrul acestui fenomen. Mulți dintre ei sunt tineri, în căutarea unei flexibilități a muncii și a unor oportunități de câștig rapid. Cu toate acestea, această flexibilitate se face adesea în detrimentul stabilității locului de muncă și al protecției sociale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la condițiile de muncă ale acestora.

Una dintre principalele probleme se referă la natura contractelor stipulate între călăreți și platformele de livrare. Mulți dintre ei sunt clasificați ca lucrători independenți, ceea ce înseamnă că nu se bucură de aceleași protecții ca și angajații. Această clasificare a generat dispute juridice în mai multe țări europene, sindicatele și activiștii solicitând o mai mare protecție pentru călăreți. În unele cazuri, instanțele de judecată au decis că riderii ar trebui să fie considerați angajați, obținând astfel drepturi precum salariul minim, concedii plătite și contribuții la asigurările sociale. Cu toate acestea, acest lucru a determinat unele platforme să își schimbe modelele de afaceri, introducând contracte care oferă o mai mare flexibilitate, dar menținând distincția între lucrătorii independenți și angajați.

Un alt aspect critic se referă la asigurări, deoarece călăreții, adesea angajați în locuri de muncă cu intensitate fizică ridicată și expuși riscului de accidente rutiere, deși au nevoie de o acoperire adecvată, suferă de o anumită lipsă de claritate în ceea ce privește statutul lor de angajare, ceea ce complică problema asigurării, iar unii dintre ei nu beneficiază de o protecție adecvată în cazul unui accident de muncă sau al unei boli legate de muncă. Un alt aspect fundamental se referă la posibilitatea călăreților de a se organiza și de a-și apăra drepturile prin participarea la sindicate. Natura fragmentată și adesea izolată a muncii călăreților face dificilă formarea unor sindicate puternice și reprezentative, deși unele sindicate au depus eforturi semnificative pentru a mobiliza și a sprijini călăreții în lupta pentru condiții de muncă mai echitabile.

Participarea sindicală a fost deseori împiedicată de politicile companiei care împiedică formarea sindicatelor sau negocierea colectivă. Lupta pentru a recunoaște dreptul călăreților de a se organiza și de a negocia a devenit o provocare majoră în încercarea de a obține o mai mare echitate în economia de tip gigant. Dezbaterea privind condiția călăreților în Europa este menită să rămână în centrul discuțiilor privind viitorul muncii. În timp ce flexibilitatea oferită de economia de tip gigant este un lucru pe care mulți lucrători îl apreciază, este esențial să se găsească un echilibru între aceasta și protecții adecvate și drepturi fundamentale. Platformele digitale, guvernele și sindicatele trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții care să asigure o coexistență durabilă între flexibilitate și securitatea locului de muncă.

Redefinirea contractelor de muncă, extinderea protecției sociale și accesul la un sistem de asigurări adecvat sunt pași cruciali pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale călăreților. În plus, este esențial să se promoveze participarea sindicală și să se asigure că lucrătorii din economia gigacaloriei au o voce efectivă în deciziile care le afectează condițiile de muncă. Situația actuală a călăreților din Europa este caracterizată de o intersecție complexă între flexibilitate și nesiguranța locului de muncă, iar abordarea acestei provocări necesită un angajament colectiv din partea platformelor, a guvernelor și a lucrătorilor înșiși pentru a asigura un viitor durabil și echitabil în economia europeană de tip gigant. Va fi necesar să abordăm această problemă cât mai curând posibil pentru a integra mai bine activitatea noilor generații în contextul economic continental.

Italia este cu siguranță un spectator interesat, având în vedere că până în prezent aplică două modele contractuale diferite, ambele în acord cu sindicatele, dar cu reguli și salarii diferite.

Alessandro Fiorentino