Când va fi implementat salariul minim european în România?

Românii mai au de așteptat până la implementarea salariului minim european. Și asta în condițiile în care, recent, după intrarea în vigoare a Directivei care reglementează salariul minim european, multe țări din Uniunea Europeană au luat măsuri semnificative. Reglementarea salariului minim european are ca scop să asigure lucrătorilor din țările UE un venit adecvat care să le asigure un trai decent.

Guvernul de la București a avut la dispoziție doi ani pentru a pregăti punerea în aplicare a salariului minim european, însă până în prezent legislativul român nu a adoptat nicio lege care să respecte cerințele UE. Ministerul Muncii nu a finalizat încă transpunerea celei mai recente directive în acest domeniu, care prevede reglementarea unui salariu minim adecvat, „salariul minim echitabil”.

Românii se așteaptă să simtă în buzunare creșterea salariului mediu în a doua jumătate a anului, așa cum a promis guvernul. Deocamdată, însă, nu este foarte clar – din mesajele contradictorii transmise de reprezentanții săi în ultimele luni – dacă va exista o majorare și, în caz afirmativ, în ce va consta aceasta. Chiar și după creșterile succesive din ultimii ani, românii se află la coada clasamentului european în ceea ce privește veniturile lucrătorilor.

România, cu un salariu minim de circa 600 de euro, printre ultimele țări din UE

Potrivit unui studiu citat de ombudsman în 2022, guvernul ar trebui – la acel moment – să adauge încă 1.184 de lei (puțin peste 200 de euro) la salariul minim pentru ca un adult să supraviețuiască decent. În prezent, România, cu un salariu minim de aproximativ 600 de euro, se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană, pe locul 20 din 22. În urma României se află Ungaria și Bulgaria – ultima în clasament, care are un salariu minim sub 400 de euro. Aceasta în ciuda faptului că Luxemburgul se află în fruntea clasamentului – cu peste 2.800 de euro, în timp ce în majoritatea țărilor occidentale cifra este cu mult peste 1.000 de euro.

Introducerea salariului minim european este menită să reducă aceste discrepanțe, deoarece necesitatea de a asigura venituri adecvate pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană se află la baza celei mai recente legislații. Scopul este de a asigura un trai decent și de a proteja grupurile vulnerabile. Departe de a încerca să egalizeze veniturile pe baza unui salariu minim unic, Uniunea Europeană a urmărit, prin legislația adoptată în acest domeniu, să se asigure că venitul minim poate fi stabilit în mod transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în funcție de venituri. Pentru a ușura sarcina statelor membre, UE propune, de asemenea, două formule de calcul posibile.

Trei variante de calcul pentru implementarea salariului minim garantat în România

Potrivit specialiștilor citați de postul de televiziune RTV, care au făcut calcule pe baza celor două variante propuse statelor membre de către Comisia Europeană, salariul minim în România ar putea crește cu 800 sau chiar 1.300 de lei de anul viitor. Astfel, într-o primă variantă, în care venitul minim ar urma să fie stabilit în funcție de coșul zilnic de consum pentru un trai decent, venitul minim net garantat în România ar trebui să fie cu cel puțin 800 de lei mai mare, potrivit calculelor făcute de specialiști. În cazul în care ar fi adoptată a doua variantă sugerată de UE – care să fie calculată la echivalentul a 50% din câștigul salarial mediu brut pe economie – estimat la 7.600 de lei în 2024 – venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 de lei. Totuși, Ministerul Muncii de la București are în vedere și o a treia formulă propusă de Institutul Național de Statistică. Aceasta prevede ca salariul minim brut să fie ajustat în funcție de inflație. Dacă s-ar folosi această formulă, la rata actuală de inflație de 7% din România, salariul minim ar crește cu aproximativ 200 de lei (50 de euro) în acest an. Rezultatul ultimului calcul este departe de primele două și, în mod clar, nu rezolvă problema de câți bani sunt necesari pentru a acoperi coșul zilnic al românilor.

Ministerul Muncii a declarat recent că lucrează la formula de calcul și promite să finalizeze un proiect de lege până la sfârșitul anului.

„Ea vine cu trei formule și, în urma consultării cu partenerii sociali, vom alege una dintre formule pentru a fi introdusă într-o lege, astfel încât directiva să poată fi transpusă până la sfârșitul acestui an (…) Cel mai probabil vom merge pe varianta de 50% din salariul mediu, dar cele trei variante la care lucrăm în acest moment sunt mult mai complexe și iau în calcul și alți indicatori”, a declarat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, citat de Euronews.

În octombrie anul trecut, premierul social-democrat Marcel Ciolacu s-a pronunțat în favoarea introducerii unui salariu minim diferențiat și a dat asigurări că a discutat această ipoteză cu sindicatele și patronatele.

„Dialogul pe care l-am avut cu patronatele și sindicatele nu a fost despre o creștere, toată lumea crede că salariul minim trebuie să fie majorat. Discuția a fost dacă să venim oricum cu un salariu minim diferențiat. Și, repet, cred că aceasta este abordarea corectă și vor urma aceste dialoguri cu partenerii sociali”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Modul de lucru preferat la acea vreme era diferențierea salariului minim în construcții și în industria alimentară și agricolă. Cu toate acestea, la adoptarea bugetului de stat pentru anul 2024, în decembrie, premierul a anunțat că guvernul intenționează să renunțe la diferențierea salariului minim pentru angajații din agricultură și industria alimentară și să majoreze salariul minim la 3.700 de lei. Cu toate acestea, pentru angajații din sectorul construcțiilor a fost lăsat un alt nivel, de 4.582 de lei. Majorarea ar urma să se aplice după alegerile europarlamentare de la 1 iulie, „pentru a asigura șase luni de predictibilitate pentru mediul de afaceri”, a declarat premierul. ” Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 de lei neimpozabili din salariul minim brut”, a adăugat el. Pe de altă parte, patronatele au propus o majorare la doar 3500 de lei în iulie 2024, urmând ca suma de 3700 de lei să fie atinsă abia în ianuarie 2025. O decizie finală nu a fost încă luată. Chiar și în cadrul coaliției de guvernare, problema nu a fost rezolvată între PSD și partenerii săi din PNL.

Șase state membre ale UE nu au reglementat salariul minim

Dintre cele 27 de state membre, doar șase nu au reglementat salariul minim. Textul legislativ, convenit în iulie 2022 de către Consiliu și Parlamentul European, stabilește norme obligatorii pentru cele 21 de țări ale UE în care există deja un salariu minim. În aceste cazuri, se va face mai transparent modul în care sunt stabilite salariile minime și va fi mai ușor să le mărim. Cele șase țări din UE în care salariul minim nu este reglementat, deoarece nivelul veniturilor este stabilit prin negocieri colective – Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia – nu sunt obligate să introducă această prevedere legală.

Dezbaterea privind salariul minim a divizat statele membre. Vestul sprijină, Estul se opune

Dezbaterea privind salariul minim european a împărțit statele membre în două tabere încă de la început. Pe de o parte, țările vestice – Franța, Germania și Italia – au sprijinit de la bun început adoptarea acestui tip de salarizare, care urmărește să asigure egalitatea pentru toți angajații din UE. Pe de altă parte, țările estice, în special cele care nu au aderat încă la zona euro – Polonia, Bulgaria și România – s-au opus acestei propuneri din cauza dezechilibrului major pe care l-ar crea în politicile sociale și economice.

Directiva 2041/2022 privind un salariu minim adecvat în UE a fost adoptată în 2022 de către Parlamentul European, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a acesteia (octombrie 2022) pentru a transpune prevederile sale în legislația locală. Stabilirea salariului minim rămâne prerogativa statelor naționale, dar acestea trebuie să se asigure că veniturile angajaților – care depind de salariul minim – le permit lucrătorilor să aibă un trai decent, ținând cont de nivelul prețurilor.

Peste 1,5 milioane de români câștigă salariul minim, potrivit datelor oficiale. Iar acest număr a rămas constant în ultimele două decenii. Acest venit nu acoperă nici măcar 70% din nevoile reale de consum ale unei familii cu doi copii, în care ambii soți câștigă salariul minim, potrivit unor studii realizate în ultimii ani.