Subscribe
În ultimii 15 ani, România a plătit aproape 17 milioane de euro foștilor deținuți care au câștigat procese împotriva României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această sumă a fost anunțată recent de directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor din România, Dan Halchin, care a sugerat că majoritatea foștilor deținuți care au apelat la Curtea de la Strasbourg s-au plâns de condițiile precare de detenție din închisorile românești. Față de suma totală declarată la începutul anului trecut de Ministerul de Finanțe pentru a fi plătită în doar 5 ani, între 2017 și 2022, și care se ridică la aproximativ 45 de milioane de euro – suma de care vorbea șeful penitenciarelor din România ar fi cam la jumătate. Cu toate acestea, în ceea ce privește numărul de plângeri, numărul foștilor deținuți care s-au plâns fie de condițiile de detenție, fie de nereguli în timpul procesului penal, este mult mai mare decât cel al altor petiționari care, de exemplu, au apelat la CEDO susținând că le-a fost încălcat dreptul la proprietate, la viață privată sau la libertatea de exprimare. Iar dintre toate plângerile pe care foștii deținuți le-au adresat instanței europene, cele mai multe se referă, așa cum a sugerat directorul penitenciarelor, la condițiile de detenție, un capitol la care România continuă să fie deficitară, în ciuda reformelor întreprinse și a investițiilor făcute.
160.000 de deținuți în închisorile din România
Potrivit șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor din România, în ultimii 15 ani, un număr de 4300 de foști deținuți au apelat la CEDO, un număr care, raportat la populația totală de 160.000 de deținuți din penitenciare, ar fi nesemnificativ, iar procentul de cauze câștigate – 2-3% și valoarea despăgubirilor – în medie 4000-5000 de euro, ar fi de asemenea neglijabil. În același timp, potrivit directorului Halchin, oricât de mult s-ar îmbunătăți condițiile de detenție, vor exista în continuare plângeri la CEDO.
„În ultimii 15 ani, 160.000 de persoane au fost reținute în sistemul penitenciar. Dintre aceștia, în ultimii 15 ani, 4.300 de foști deținuți au obținut la CEDO despăgubiri în valoare medie de 4.000-5.000 de euro, 4.300 din 160.000, iar suma totală pe care statul român a plătit-o până acum, conform evidențelor pe care le are la dispoziție Administrația Națională a Penitenciarelor, este de 16,8 milioane de euro. (… (…) Procentul de cauze câștigate la CEDO este de 2 – 3%. (…) Dacă găzduim 100 de persoane, în orice infrastructură, fie că este vorba de un hotel, vă garantez că în 15 ani vor fi două sau trei plângeri sau reclamații. (…) S-a spus de multe ori că statul român plătește sute de milioane de euro, ceea ce nu este adevărat”, a spus Halchin, la prezentarea bilanțului activității ANP în 2023, citat de Agerpres.
Șeful penitenciarelor din România a subliniat că sistemul a suferit numeroase îmbunătățiri în ultimii ani și că condițiile de detenție nu sunt nici pe departe atât de proaste pe cât pretind deținuții, dovadă fiind numărul mare de repatrieri din alte țări ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în aceste țări.
„Condițiile din sistemul penitenciar românesc nu sunt nici pe departe atât de mult pe cât pretind sau acuză unele persoane care se află în pragul unui proces penal sau altul. Se poate trage concluzia că, dacă condițiile de detenție ar fi fost inadecvate sau dacă am fi greșit cu ceva în sistemul penitenciar, instanțele internaționale din țările cu care cooperăm nu ar fi luat decizia de a repatria un număr atât de important de persoane pentru a-și ispăși pedepsele în România”, a declarat Dan Halchin, care a precizat că anul trecut au fost repatriați aproximativ 1.000 de fugari.
Ce au reclamat foștii deținuți români la CEDO atunci când nu erau mulțumiți de condițiile de cazare?
Celule supraaglomerate, pline de insecte și rozătoare, în care fiecare persoană încarcerată avea un spațiu, în medie, de aproximativ 2 metri pătrați, paturi insuficiente, facilități de igienă inadecvate. Soluția la problemele legate de condițiile de cazare din sistemul penitenciar românesc – care a funcționat, inclusiv după căderea regimului comunist în 1989, timp de aproape patru decenii, cu instalații moștenite din fosta perioadă de restriște, pe care autoritățile competente au „uitat” să le modernizeze – o lege controversată, adoptată în 2017 și abrogată în 2021. Legea, adoptată în urma unei hotărâri istorice a CEDO din 2017, prevedea ca șase zile să fie deduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate de un deținut în condiții necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, voit sau nu, statul român a recunoscut că în închisorile sale condițiile sunt improprii. Care este rezultatul? Între 2017 și 2012, peste 21 de deținuți au fost eliberați mai devreme din închisori în temeiul acestei legi, dintre care o treime erau criminali – persoane condamnate pentru infracțiuni grave, precum crimă, viol sau jaf.
„Acest fenomen este încă prezent în sistemul penitenciar, deși în anul de referință se înregistrează o îmbunătățire”, recunoștea șeful penitenciarelor din România la începutul lunii martie 2023.
Până în 2025, România va avea 7.800 de noi locuri de detenție
Cu toate acestea, Dan Halchin susține că s-au făcut eforturi în această direcție, pentru a combate supraaglomerarea, care au implicat două tipuri de măsuri: o măsură administrativă, care implică transferuri, de exemplu între subdiviziunile unităților din același regim, și a doua – dezvoltarea fizică a sistemului penitenciar. Potrivit șefului ANP, guvernul PNL-PSD s-a angajat, într-un memorandum privind extinderea infrastructurii penitenciare, să asigure 7.800 de noi locuri de cazare între 2022 și 2025. De asemenea, de la începutul acestui an, două noi închisori au intrat în faza de construcție. În total, în 2023, în toată țara, ANPR avea contracte de lucrări pentru 28 de șantiere pentru modernizarea, extinderea, reabilitarea vechilor unități de detenție. Anul trecut, reprezentanții Guvernului anunțau că proiectele pentru construirea de noi centre de detenție în Harghita, Covasna, București și Teleorman, precum și reabilitarea celor din Caraș-Severin, Timiș, Mureș și Bacău, erau „în curs de implementare”.
România este pe primul loc în topul țărilor cu cele mai multe cazuri aduse la CEDO de către proprii cetățeni
În 2023, România și-a menținut poziția de lider în clasamentul țărilor cu cele mai multe cauze introduse de proprii cetățeni la CEDO. După excluderea Rusiei din acest clasament, România a urcat de fapt un loc față de clasamentul din 2022. În urmă cu doi ani, România – stat membru UE și NATO – se afla pe locul 4, după Rusia, Turcia și Ucraina. Anul trecut, însă, a urcat pe „podium”. Turcia a rămas pe primul loc în topul plângerilor, cu 98.341, urmată de români – cu 2.821, maghiari – aproape 2.500 și polonezi – peste 1.800. Serbia, Croația, Moldova și Grecia completează topul trei. Numărul de cereri depuse la CEDO a scăzut cu 24% anul trecut. O posibilă explicație este că, până în 2023, jumătate din plângeri – 75.000 au fost înregistrate în 2022 – provin din Rusia și Turcia, iar aproximativ 12% din Ucraina. În urmă cu doi ani, 10.000 de plângeri proveneau din această țară, însă, prin comparație, numărul plângerilor venite din partea românilor a crescut la 6.400.
Din păcate, conform aceleiași statistici, România se află și ea în fruntea listei țărilor sancționate de Curtea Europeană. Iar în cazul proceselor pierdute, statul român poate fi dat în judecată a doua oară de persoanele care obțin o decizie favorabilă la CEDO. Aceștia se pot adresa, de asemenea, instanțelor naționale pentru despăgubiri, iar șansele ca o decizie CEDO să fie anulată de o instanță din România sunt aproape inexistente. Acest lucru înseamnă că sumele plătite de statul român pentru condamnările de la Strassbourg ar putea crește. Este vorba despre celebrul caz al finanțatorului echipei de fotbal FCSB, Gigi Becali, care a obținut o decizie favorabilă la CEDO, care a admis că procesul său penal din România – într-un dosar în care era acuzat de transferuri frauduloase de terenuri – a durat prea mult. Gigi Becali a solicitat și a primit de la CEDO 1 euro ca daune morale. Acum, însă, a anunțat că vrea să se adreseze instanțelor din România pentru a cere despăgubiri. De data aceasta, el a anunțat că va cere României 9 milioane de euro.
Statele care sunt părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt obligate să respecte deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Aceasta înseamnă că, atunci când CEDO emite o hotărâre într-un caz care implică o încălcare a drepturilor omului sau a libertăților fundamentale, statele sunt obligate să pună în aplicare această decizie și să ia măsurile necesare pentru a remedia încălcarea constatată. Ignorarea deciziilor CEDO ar reprezenta o încălcare a angajamentelor internaționale ale statelor în cauză și ar putea atrage sancțiuni și critici din partea comunității internaționale.