Cel mai înalt zid din toate timpurile și începutul speranței

Prăbușirea comunismului și efectele asupra Europei de azi și de mâine.

La 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului a căzut, marcând începutul procesului de disoluție a Uniunii Sovietice și eliberarea progresivă de comunism a multor state care astăzi fac parte integrantă din Uniunea Europeană și NATO.

Zidul, care a fost construit pentru a separa partea franco-anglo-americană a capitalei germane de cea sovietică, a devenit în timp simbolul concret al unei frontiere mult mai importante, „Cortina de Fier”, care separa Europa de Vest de Europa de Est aflată sub control sovietic sau cu partide comuniste puternic afiliate.

Se estimează că aproximativ 200 de persoane au fost ucise de către poliția militară est-germană în timp ce încercau să treacă zidul pentru a ajunge în Berlinul de Vest, iar nevoia de a se regăsi în „Berlinul liber” a devenit un element atât de transversal încât a stimulat filme, cărți și cântece din toate colțurile lumii.

Dar care au fost efectele concrete ale acestei căderi?

Repede a spus: în primul rând reunificarea țării. Germania, finalizat la începutul lunii octombrie 1990, după luni de negocieri, implicând un proces de stimulente puternice pentru a relansa economia Germaniei de Est, evitând în același timp depopularea zonelor ocupate de către sovietici; chiar înainte de asta, regimul comunist a căzut în Ungaria, care a fost prima care a deschis frontierele permițând trecerea cetățenilor între Ungaria și Austria; Cehoslovacia s-a eliberat mai întâi de regimul comunist al lui Gustáv Husák și apoi a demarat un proces de înființare a două republici, una pentru populația cehă și una pentru populația slovacă; Polonia și România transformate din regimuri în democrații, conduse de conservatori, respectiv de Solidarność sindicatul din Polonia și Frontul Salvării Naționale din România.

În prezent, pe lângă Germania de Est ca parte a Germaniei, 9 țări ex-sovietice sunt membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă țările rezultate în urma destrămării Iugoslaviei, și anume Croația și Slovenia. O moștenire importantă care reprezintă aproape jumătate din statele membre și care este cea mai mare demonstrație a eșecului ideologiei și regimului comunist.

La nivel economic, de fapt, în ciuda creșterii puternice înregistrate de diferitele țări care au intrat în UE, nivelul venitului pe cap de locuitor rămâne scăzut: excluzând zonele capitalei, de fapt, toate regiunile care au fost sub regimul sovietic au astăzi un PIB pe cap de locuitor mai mic decât media europeană, inclusiv regiunile germane.

Dacă datele economice indică, așadar, necesitatea unui nou pas, cele politice sunt fără echivoc: în Polonia, diferitele partide de dreapta au ajuns la două treimi din consens (35% pentru PiS – ECR și 31% pentru PO – PPE); în Ungaria, Orbán (Fidesz – NI, ex-PPE) a câștigat alegerile cu majoritate absolută de voturi; în Cehia, singura forță de stânga este Piráti (Verzii/EFA) cu 4 mandate din 200, restul sunt fie de centru (ANO 2011 – RE sau STAN – PPE), fie de centru-dreapta (ODS – ECR, KDU- ČSL – PPE, SPD – ID, TOP 09 – PPE); în România, Klaus Iohannis (PNL – PPE) a fost reales președinte cu 66% în turul doi; în Letonia există un guvern de centru-dreapta format din JV (PPE), LZP (Verzi/EFA) și NA (ECR); în Lituania, în turul doi al alegerilor prezidențiale s-au confruntat doi candidați conservatori și liberali.

În afară de situațiile complexe din Slovacia (unde social-democrații au câștigat din nou) și Estonia, cu guverne de largă coaliție, țările ex-sovietice și, în special, binecunoscutul „Bloc de la Vișegrad” se numără printre cele mai fidele bazine electorale ale dreptei europene, așa cum o arată procentele ridicate ale CDU (PPE) și AfD (ID) în statele estice ale Germaniei.

Procesul declanșat de căderea Zidului a dat un impuls la răzbunarea ideilor conservatoare și liberale, în apărarea rădăcinilor creștine în fața nihilismului ateu preconizat de ideologia comunistă, în apărarea patriei și a națiunilor, în apărarea istoriei și a unei culturi făcute de Libertate și Prosperitate.

Libertatea Europei de Est este baza Europei popoarelor și a Occidentului și în această zi ar trebui să ne amintim acest lucru, începând să ne apărăm de forțele care ne amenință astăzi.

Astăzi, ca întotdeauna, împotriva oricărei dictaturi, pentru o Europă care este un bastion al libertății.