Subscribe
2022 a fost un an marcat de noutăți geopolitice în UE-27. Invazia Rusiei în Ucraina a fost cel mai mare atac militar convențional din Europa de la războaiele din Iugoslavia încoace. Aceasta a fost dublată de o criză energetică și economică fără precedent, care a antrenat Uniunea Europeană într-o acțiune istorică. Gospodăriile europene s-au confruntat cu o potențială creștere a facturilor la energie din cauza creșterii globale a prețurilor angro la energie și gaze naturale, ca urmare a conflictului din Ucraina.
În special, UE a luat trei măsuri majore pentru a reduce valoarea facturilor la energie pentru toți europenii, în special pentru cei mai vulnerabili, deoarece se așteaptă ca consecințele acestei situații să dureze până anul viitor. Printre altele, UE și-a concentrat inițiativele asupra a trei obiective energetice clare: reducerea consumului de electricitate, contribuția de solidaritate a combustibililor fosili și limitarea profiturilor angrosiștilor.
Reducerea consumului de energie electrică
Uniunea Europeană a încercat să reducă consumul de energie electrică pe teritoriul său și emisiile de CO2, precum și factura importurilor de energie care, în UE, se ridică la aproximativ 330 de miliarde de euro. Bruxelles dorește să își atingă obiectivele prin măsuri voluntare de reducere a consumului total cu 10% până la sfârșitul lunii martie 2023 și prin măsuri obligatorii de reducere a consumului cu cel puțin 5% la orele de vârf. Statele membre sunt cele care trebuie să decidă asupra măsurilor naționale de reducere a consumului. Din acest motiv, UE a aprobat un regulament prin care acestea ar putea extinde prețurile reglementate de Comisie pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru gospodării.
În plus, în decembrie 2022, a fost aprobată posibilitatea ca statele membre să garanteze instalarea de echipamente de energie solară în clădiri și emiterea autorizațiilor corespunzătoare în termen de o lună. Pe lângă economisirea energiei, UE încearcă astfel să combată schimbările climatice și să reducă dependența energetică, în special față de Rusia.
Contribuția de solidaritate de la combustibilii fosili
Companiile de combustibili fosili au obținut profituri suplimentare, având în vedere nivelul ridicat al prețurilor în urma conflictului ruso-ucrainean. Prin urmare, UE a căutat măsuri pentru a asigura contribuția acestui sector la societate în ansamblu. Începând din 2022, profiturile companiilor din acest sector care și-au crescut veniturile cu peste 20% în ultimii patru ani sunt colectate de statele membre, care le pot distribui către gospodării sau companii afectate de prețurile combustibililor fosili. În plus, țările UE ar putea să aloce o parte din veniturile provenite din această inițiativă pentru a finanța măsurile energetice ale UE. Aceste decizii afectează companiile din sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și rafinăriilor.
În aceeași ordine de idei, Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU, o inițiativă europeană de reducere „rapidă” a dependenței de combustibilii fosili ruși pentru a avansa tranziția ecologică a Europei. Planul este propus pentru a promova economiile de energie, pentru a stimula producția de energie curată și pentru a diversifica aprovizionarea. UE a urmărit înlocuirea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale în procesele industriale pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a consolida securitatea și competitivitatea.
Limitarea veniturilor producătorilor de energie electrică
La fel ca și companiile producătoare de combustibili fosili, sectorul de producere a energiei electrice fără gaze și-a crescut exponențial veniturile, motiv pentru care UE a aprobat un plafon de preț pentru toate companiile producătoare de combustibili fosili. Uniunea Europeană a convenit asupra unui plafon de 180 de euro pe megawatt oră pentru achizițiile de gaze naturale, cu scopul de a permite UE să „se pregătească mai bine pentru iarna care vine” și de a încuraja implementarea energiilor regenerabile, după cum a recunoscut președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Măsura are ca scop limitarea prețurilor la energie într-un context caracterizat de decizia Rusiei de a nu mai furniza combustibili fosili către UE, ca represalii la sancțiunile impuse de regiune în urma invaziei Ucrainei. Pentru a declanșa plafonarea gazului, prețul trebuie să depășească 180 de euro pe megawatt oră timp de trei zile consecutive.
The text was translated by an automatic system