Cerealele ucrainene au creat disensiuni în cadrul UE

Grâul ucrainean creează tensiuni între administrația de la Kiev și doi dintre aliații săi care au oferit până acum sprijin militar în războiul cu Rusia: Polonia și Slovacia. Aceste țări au decis în mod unilateral să mențină restricțiile la importul de cereale ucrainene, în ciuda unei decizii a Comisiei Europene de a ridica blocada, impusă în urmă cu câteva luni la cererea a cinci țări din Europa Centrală și de Sud-Est, pentru a-și proteja fermierii și infrastructura rutieră. O a treia țară care a procedat la fel ca Polonia și Slovacia este Ungaria, care nu este considerată unul dintre principalii susținători ai Ucrainei. În timp ce Bulgaria și-a anunțat retragerea din blocaj cu doar câteva zile înainte de decizia UE, România nu a dat încă un răspuns concret. Reacția Kievului a fost atât promptă, cât și fermă. Ucraina a amenințat că va acționa în justiție la Curtea de Justiție a UE și că va depune imediat o plângere la Organizația Mondială a Comerțului împotriva acestor țări pentru încălcarea legislației UE.

Comisia Europeană a ridicat restricțiile. Kievul, obligat să elaboreze un plan pentru a controla transporturile de cereale

Comisia Europeană a decis să ridice restricțiile asupra importurilor de cereale ucrainene în cele cinci țări enumerate la 15 septembrie, solicitând în același timp Kievului să elaboreze un plan de măsuri eficiente pentru a controla transporturile. Înainte de această decizie, Bulgaria s-a retras din coaliția ad-hoc privind acceptarea cerealelor ucrainene, după ce trei partide care susțin guvernul au propus acest lucru în Adunarea Națională de la Sofia.

În mod evident, Polonia, Slovacia și Ungaria nu sunt de acord cu concluzia Comisiei Europene potrivit căreia „denaturările pieței din cele cinci state membre care se învecinează cu Ucraina au dispărut”, așa că au anunțat că mențin restricțiile pe termen nelimitat. După ce au ezitat câteva zile, autoritățile de la București au anunțat, de asemenea, că prelungesc restricțiile cu 30 de zile. Decizia a venit, de asemenea, cu unele condiții – Ucraina trebuie să pună imediat în aplicare măsuri eficiente de control al exporturilor pentru patru grupuri de bunuri și să prezinte urgent un plan de acțiune, ceea ce a dat României un motiv pentru a nu lua o decizie fermă pentru moment. Cu alte cuvinte, mai întâi Bucureștiul a spus că așteaptă să vadă planul de acțiune al Ucrainei, apoi a promis că va analiza și va pune „condiții”. În cele din urmă, premierul român Marcel Ciolacu a anunțat că va merge la Kiev pentru a discuta aceste condiții.

„Am un dialog cu vameșii în fiecare zi pe această temă și o informare dacă cineva a cerut un export pe teritoriul României și nu s-a cerut”, a explicat liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat că nu a fost importat niciun bob de grâu. El a adăugat că se va face un memorandum, în cele 30 de zile de grație, și un sistem de licențiere dublă, atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe cel al României.

Potrivit unei analize publicate de adevarul.ro, „strategia reprezentanților României și Kievului pare să urmeze acum strategia de aprofundare a canalului Bystroe în primăvară. Aprofundarea canalului Bystroe de către ucraineni (de la 3,5 la 7 metri) a avut ca scop crearea unui canal navigabil către Marea Neagră pentru navele care transportau cereale produse în Ucraina. La vremea respectivă, România a acuzat Ucraina că a încălcat Convenția privind regimul de navigație pe Dunăre, care stipulează că singurul braț navigabil al Dunării până la Marea Neagră este Sulina. După acuzațiile statului român, măsurătorile de adâncime ale canalului Bystroe au fost făcute și de ucraineni, iar rezultatele nu au fost încă făcute publice.

„(…) după ce o mare parte a politicienilor români și a entităților media din România au pretins că de fapt nu există nicio adâncire, ulterior reprezentanții României au pretins că vor face ceva, că vor lua măsuri și vor măsura Canalul Bystroe și Brațul Chilia. În cele din urmă, ca într-o piesă de comedie, măsurătorile au fost făcute chiar de ucraineni și ni s-a promis că rezultatele „analizei” vor fi făcute publice undeva în aprilie. Rezultatele oficiale încă nu au fost făcute publice, canalul a fost adâncit de atunci de la 3,5 m la peste 6 m, iar acum se pare că s-a adâncit deja sau este în curs de adâncire la peste 7 m.”, spun jurnaliștii de la adevarul.ro.

Potrivit statisticilor oficiale europene, până în iulie 2023, aproape 33 de milioane de tone de cereale și alte produse agroalimentare au fost exportate de la Kiev prin intermediul Inițiativei de Export de Cereale din Marea Neagră. Blocada Rusiei la Marea Neagră împiedică acum Ucraina să folosească pe deplin rutele sale tradiționale de export, obligând-o să caute rute alternative, cum ar fi cele terestre, prin vecinii săi.

Restricțiile impuse de Comisia Europeană în luna mai a anului trecut au venit pe fondul plângerilor celor cinci țări, după ce autoritățile lor s-au confruntat cu proteste din partea fermierilor autohtoni, care s-au plâns de presiuni asupra sectorului din cauza prețurilor scăzute din cauza lipsei taxelor vamale și chiar a calității îndoielnice – negată oficial – a acestor produse ucrainene.

„Este crucial pentru noi să stabilim că statele membre nu pot interzice individual importul de bunuri ucrainene. (…)Acesta este motivul pentru care depunem o plângere împotriva lor”, a reacționat ministrul Economiei, Iulia Șvyrydenko, într-un comunicat, la restricțiile impuse de Polonia, Slovacia și Ungaria. Sperăm că aceste țări își vor ridica restricțiile și că nu va trebui să mergem mult timp în instanță pentru a ne rezolva disputa”, a adăugat ministrul ucrainean în declarație.

Reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, urmată de o contrareacție din partea autorităților poloneze, vorbește însă deschis despre tensiunile dintre Varșovia și Kiev. Volodimir Zeleski a afirmat că unele țări „se prefac că sunt solidare” cu Ucraina și că „teatrul politic” creat de disputa privind importurile de cereale ucrainene servește Rusiei, în timp ce președintele Poloniei a avertizat Kievul că ar trebui să „își amintească” de ajutorul oferit de Varșovia. Ulterior, guvernul polonez a anunțat că nu va furniza Ucrainei mai multe arme decât cele deja convenite, potrivit digi24.

Ulterior, președintele polonez Andrzej Duda a făcut un pas pentru a dezamorsa situația, spunând că problema va fi rezolvată pe cale diplomatică.

„Nu am nicio îndoială că disputa privind importul de cereale din Ucraina pe piața poloneză este doar un fragment din relațiile polono-ucrainene. Nu cred că va avea un impact semnificativ asupra lor, așa că trebuie să rezolvăm această problemă între noi”, a declarat Andrzej Duda la o conferință de afaceri.

De remarcat că polonezii au fost chemați la urne pe 15 octombrie pentru a alege un nou parlament și că fermierii au jucat un rol important în alegerile precedente din 2015 și 2019, iar actualul guvern nu a vrut să riște noi proteste ale fermierilor după cele din primăvară. Alegerile au fost un motiv pentru o decizie similară în Slovacia, unde alegătorii au fost chemați la urne pe 30 octombrie.

În Ungaria, însă, situația este diferită. Cu puțin timp înainte ca UE să decidă ridicarea restricțiilor asupra importurilor de cereale ucrainene, premierul ungar Viktor Orban a anunțat o „bătălie serioasă” între membrii estici ai UE și Bruxelles. În stilul cu care ne-a obișnuit deja, Viktor Orban a acuzat UE că nu apără interesele europene, ci pe cele americane, „pentru că ceea ce noi numim grâne ucrainene nu sunt, desigur, grâne ucrainene, ci un produs comercial de pe un teritoriu care, probabil, aparține americanilor de multă vreme”.