Subscribe
Între 14 și 24 martie 2025, agenția Polling Europe a realizat pentru ECR un sondaj cu privire la două subiecte foarte interesante și mai ales centrale în dezbaterea națională și internațională, în special după ultimele evoluții legate de tarifele comerciale impuse de președintele SUA restului lumii. Cele două subiecte principale, împărțite în mai multe întrebări pe care le vom analiza, se referă în primul rând la percepția pe care cetățenii diferitelor state membre ale UE o au asupra propriului sistem judiciar, trecând apoi la o analiză a relațiilor Uniunii cu președintele Donald Trump.
METODOLOGIA SONDAJULUI
Pentru a înțelege mai bine unele dintre datele cuprinse în raport, merită să începem cu cadrul metodologic care a stat la baza sondajului, care a fost realizat online pe un eșantion reprezentativ de cetățeni ai UE cu vârsta de peste 18 ani. În total, au fost realizate 5 006 interviuri pe parcursul celor zece zile în care au fost administrate întrebările. Acestea au fost distribuite între cele 27 de state membre în cote proporționale cu ponderea cantitativă a locuitorilor și distribuite în mod egal în funcție de sex și vârstă (luând în considerare cele mai recente date publicate de Eurostat). Desigur, au fost necesare unele ajustări, iar Uniunea a fost împărțită în cinci zone de analiză: Germania, Franța, Europa Centrală și de Est (statele baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Slovenia), Europa de Nord (Suedia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Țările de Jos, Lux., Irlanda, Austria) și Europa de Sud (Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Malta, Cipru). În cele din urmă, au fost colectate date separate pentru trei țări, dar totuși incluse în zona de apartenență: Italia, Spania și Polonia. Înțelegerea diviziunilor alese este, de asemenea, utilă pentru a face o analiză aprofundată bazată pe relațiile și dinamica pe termen mediu și lung între state și pe plan intern. Printre datele pe care urmează să le analizăm se numără și unele referitoare la grupurile politice europene. Analiza metodei de lucru utilizate este, de asemenea, utilă pentru a nu cădea în eroarea de a crede că cei peste cinci mii de cetățeni intervievați au o cunoaștere atât de aprofundată a politicii UE încât înțeleg pe deplin marile familii politice și trăsăturile lor specifice și caracteristice. De fapt, în cadrul sondajului, atunci când se vorbește despre votanții grupurilor politice europene, trebuie să se țină seama de faptul că, pentru fiecare țară membră, cetățenii au fost intervievați cu privire la intențiile lor de vot referitoare la partidele naționale, iar apoi datele au fost recodificate prin declinarea acestor intenții în funcție de familia politică europeană din care fac parte.
JUSTIȚIA ȘI SISTEMUL JUDICIAR
Analiza din această primă etapă s-a axat în special pe independența sistemului judiciar în diferitele state membre ale Uniunii Europene. Întrebarea a vizat percepția justiției, a judecătorilor și a cetățenilor cu privire la dependența sau nu a acestora de interferența forțelor politice pe frontul intern al fiecărei țări. Privind datele brute, înainte de a rafina analiza pe cazuri individuale, putem afirma cu certitudine că majoritatea cetățenilor europeni nu cred în independența completă a judecătorilor și a sistemului judiciar din țara lor. De fapt, 57% cred că există o anumită formă de condiționare de către forțele politice, în timp ce doar 36% își mărturisesc independența.
INDEPENDENȚA JUDECĂTORILOR ȘI A JUSTIȚIEI
Observând dispunerea datelor între țările și zonele acoperite de analiză, putem detecta cu ușurință o subțiere la extremitățile marginale: mai clar pe poziția de „independență totală” a judecătorilor și a sistemului judiciar, precum și pe poziția de „condiționare totală” de către forțele politice. Distribuția se concentrează mai mult pe poziția „în mare măsură independentă”, care rămâne totuși minoritară, și pe poziția „parțial condiționată”, care constituie majoritatea de 57%. Țara care crede cel mai mult în condiționarea sistemului său judiciar se dovedește a fi Spania: de fapt, 74% dintre respondenți s-au plasat pe răspunsuri legate de condiționarea parțială sau totală. Spania este urmată, cu 68%, de Europa de Sud (o cifră determinată fără îndoială de Italia și Spania), cu 66% de Europa Centrală și de Est (o cifră care include și Polonia) și la egalitate cu 63% de respondenții din Polonia și Italia. Sistemul judiciar și judecătorii sunt considerați a fi cei mai independenți în Germania (cu 49%), în Europa de Nord (44%) și în Franța (cu 40%).
CÂT DE MULT CONTEAZĂ AFILIEREA POLITICĂ?
Sondajul propus de Polling Europe urmărește, de asemenea, să dea o afiliere politică acestor date, împărțind răspunsurile și în funcție de familia politică europeană din care fac parte respondenții. În acest fel, este ușor de observat că procentele celor care sunt în favoarea independenței complete a sistemului juridic se regăsesc în Verzi (47%), în Renew Europe (48%) și în PPE (43%). Procentaje care sunt însă depășite de cele ale ECR (73%), ale Patrioților Europeni (68%) și ale ESN (71%), care arată în schimb cu degetul în direcția condiționării politice a judecătorilor și a sistemului judiciar.
ÎNCREDEREA ÎN SISTEMUL DE JUSTIȚIE
O altă întrebare din cadrul acestei prime secțiuni a sondajului se referă la încrederea cetățenilor în sistemul de justiție. Și în acest caz, procentele s-au deplasat către poziții de neîncredere (cu 50% dintre respondenți), în timp ce 46% și-au plasat încrederea în judecătorii și sistemul politic din țara lor. Acest lucru este, de asemenea, în contrast cu numărul de respondenți care cred că există interferențe politice în sistem.
Din nou, analizând distribuția datelor, se poate observa o subțiere a benzilor care reprezintă pozițiile extreme, în timp ce cifra care reprezintă cea mai mare încredere în sistemul de justiție provine din Germania, cu o cifră de 55%. Sceptice față de funcționalitatea reală a sistemului sunt țările din Europa Centrală și de Est (60%) și, din nou, Spania (58%). O neîncredere, cea a țării iberice, care este evidentă în toate întrebările adresate până acum.
DIVARIANȚA ÎNTRE PROGRESIȘTI ȘI CONSERVATORI
Respondenții au fost apoi întrebați despre intențiile lor de vot într-un context național, astfel încât datele să poată fi apoi codificate în funcție de gospodăriile europene din care făceau parte. Ca și în cazul primei întrebări, scepticismul mai mare a venit din partea grupurilor conservatoare, populiste și de extremă dreapta, în special ECR cu 68%, Patrioții cu 63% și ESN cu 67%. Mai multă încredere este exprimată de stânga, din nou de Verzi (60 %), PPE și Partidul Socialiștilor Europeni S&D cu 57 %.
În analiza finală, este clar că încrederea în sistemul judiciar și în independența judecătorilor variază cu siguranță în funcție de orientarea politică a respondenților și de originea lor geografică. În special, statele membre ale UE din nord par să fie cele mai încrezătoare în calitatea sistemului lor judiciar. În același timp, în est și în sud există cele mai sceptice țări. O diviziune care ține și de afilierea politică, gospodăriile europene mai eurosceptice având tendința de a privi cu neîncredere activitatea sistemului judiciar, în timp ce respondenții mai apropiați de pozițiile progresiste tind să creadă mai mult în independența judecătorilor. Aceste poziții sunt, de asemenea, ușor de atribuit specificităților naționale și evenimentelor care ar fi putut caracteriza statele membre individuale și sistemele lor judiciare în ultimii ani. Cazurile flagrante de corupție sau de erori judiciare pot sta la baza unui răspuns negativ în ceea ce privește încrederea, în timp ce o tradiție judiciară îndelungată și un sistem considerat stabil și departe de orice posibilitate de interferență externă (fie ea politică sau de altă natură) îi determină cu siguranță pe respondenți să considere activitatea și independența judecătorilor cu mai multă încredere.