Cine sunt houthi? Ultima țintă a administrației Trump

Rebelii houthi au început ca o mișcare radicală relativ mică și localizată în Yemen, dar de atunci au evoluat într-un actor important, cu consecințe regionale (și în prezent globale) ample. Ceea ce a început ca o renaștere religioasă s-a transformat într-o insurgență în toată regula, care a destabilizat Yemenul, a atras puteri străine și a perturbat comerțul mondial. Ambițiile, susținătorii și impactul lor au făcut din Yemen o forță care nu mai putea fi ignorată.

Rebeliunea s-a transformat în acapararea puterii

Originile Houthi datează din anii ’90, când Hussein Badr al-Din al-Houthi a fondat mișcarea pentru a promova zaydismul, o ramură a islamului șiit prezentă în principal în nordul Yemenului. Cu toate acestea, obiectivele lor nu erau doar religioase. Se prezentau ca luptători împotriva corupției, a influenței occidentale și a marginalizării comunității lor de către guvernul yemenit. Până în 2004, lucrurile au degenerat până la un conflict total. Guvernul yemenit, condus atunci de președintele Ali Abdullah Saleh, a reprimat grupul, iar Hussein al-Houthi a fost ucis în lupte. Fratele său, Abdul-Malik al-Houthi, a preluat conducerea și a orientat mișcarea către obiective politice și militare și mai agresive.

Un deceniu mai târziu, în 2014, Houthis au profitat de prăbușirea aparatului politic al Yemenului și au făcut cea mai îndrăzneață mișcare de până atunci. Au cucerit capitala, Sana’a. Aceasta nu a fost doar o altă rebeliune, ci o lovitură de stat în toată regula. Ei au răsturnat efectiv guvernul recunoscut la nivel internațional, forțându-l pe președintele Abdrabbuh Mansur Hadi să fugă. Această acaparare a puterii a transformat Yemenul într-un câmp de luptă pentru o luptă geopolitică mai amplă, Arabia Saudită conducând o coaliție militară pentru a-i contracara pe houthi și pentru a restabili guvernul lui Hadi. Care este rezultatul? Ani de război, zeci de mii de morți și o țară în ruine.

Cucerirea orașului Sana’a nu a fost doar un succes militar, ci și o declarație politică. De atunci, Houthis s-au poziționat ca o forță antioccidentală și antisaudită, folosindu-și puterile nou dobândite pentru a stabili un sistem de guvernare sub controlul lor. Guvernarea lor a fost caracterizată de represiuni împotriva disidenței, de arestări ale oponenților politici și de o represiune sporită a libertăților civile, beneficiind în același timp de o economie de război extinsă care le susține operațiunile.

Influența Iranului și războiul prin procură

Ceea ce a transformat cu adevărat conflictul dintr-un război civil local într-o criză internațională mai amplă a fost influența Iranului care se strecoară din umbră. Houthis, fie prin aliniere ideologică, fie prin conveniență strategică, s-au aliniat Teheranului, devenind astfel un instrument valoros în jocurile de putere regionale ale Iranului. Iranul le-a furnizat arme, informații și instruire militară, permițându-le houthiștilor să efectueze atacuri cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune și să vizeze adesea Arabia Saudită și, mai recent, rutele maritime globale.

Transformându-se într-un proxy iranian, Houthis au intensificat diviziunile sectare regionale și au făcut din Yemen un câmp de luptă cheie în războiul rece dintre Iran și Arabia Saudită. Atacurile lor cu rachete și drone au perturbat instalațiile petroliere, au lovit zone civile și au forțat un răspuns internațional. Coaliția condusă de Arabia Saudită, sprijinită de Statele Unite și de alte puteri occidentale, a desfășurat o amplă campanie aeriană împotriva lor. Dar, în ciuda anilor de bombardamente, Houthis rămân înrădăcinați și capabili să riposteze.

Rapoartele sugerează că sprijinul Iranului se extinde dincolo de simplele transporturi de arme. Houthis au fost instruiți de agenți iranieni și de Hezbollah-ul libanez, învățând tactici militare avansate și strategii de război asimetrice. Aceste evoluții au făcut din ei mai mult decât un grup de rebeli răzleți, ei fiind acum o miliție bine echipată, capabilă să organizeze atacuri sofisticate, complicând și mai mult eforturile de a-i neutraliza.

Amenințarea maritimă

La sfârșitul anului 2023, Houthis și-au dus actele de teroare dincolo de granițele Yemenului într-un mod care a avut repercusiuni globale. Au început să atace nave comerciale în Marea Roșie, una dintre cele mai vitale rute de transport maritim din lume. Justificarea? Au pretins că acționează în semn de solidaritate cu Hamas în timpul războiului Israel-Gaza. Dar, în realitate, acțiunile lor au amenințat în mod direct comerțul internațional, marile companii de transport maritim fiind nevoite să își redirecționeze navele la costuri enorme.

Aceste atacuri nu au fost doar o pacoste; ele au reprezentat un risc economic și de securitate serios. Marea Roșie este o arteră crucială pentru comerțul global, care leagă Europa de Asia. Orice perturbare în această zonă înseamnă costuri mai mari pentru bunuri, transporturi întârziate și instabilitate sporită într-o regiune deja volatilă. Națiunile occidentale, în special SUA și Regatul Unit, nu au avut de ales decât să răspundă militar.

Amenințarea maritimă nu a fost un accident. Houthis au considerat din ce în ce mai mult că rutele comerciale globale sunt ținte legitime, folosind rachete, drone și ambarcațiuni rapide de atac pentru a hărțui navele comerciale. Scopul lor pare să fie dublu: să provoace suferințe economice adversarilor lor, afirmându-se în același timp ca o putere regională care poate contesta status quo-ul. Această escaladare a atras noi condamnări internaționale și i-a plasat pe houthi direct în vizorul răspunsurilor militare occidentale.

Răspunsul SUA

Până în 2025, când situația s-a agravat, administrația Trump a luat măsuri decisive. Armata americană a lansat o serie de lovituri aeriene care au vizat pozițiile Houthi din Yemen, cu scopul de a restabili descurajarea și de a proteja securitatea maritimă. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că aceste lovituri au fost necesare pentru a preveni alte agresiuni și pentru a menține stabilitatea într-una dintre cele mai circulate căi navigabile din lume.

Cu toate acestea, executarea acestor atacuri nu a fost lipsită de controverse. Într-o întorsătură bizară a evenimentelor, Hegseth l-ar fi inclus pe jurnalistul Jeffrey Goldberg într-o discuție de grup confidențială despre atacuri. Această scurgere accidentală a expus detalii sensibile despre operațiune și a condus la o situație jenantă pentru administrație. Trump a trecut peste această gafă, numind-o o „problemă tehnică”, dar răul fusese deja făcut.

Loviturile SUA au marcat o schimbare în modul în care Occidentul se implică în lupta cu Houthis. Anterior, loviturile aeriene au fost lăsate în mare parte în seama coaliției conduse de Arabia Saudită, însă implicarea militară directă a SUA semnalează o poziție mai agresivă. Mesajul administrației Trump a fost clar: dacă Houthis continuă să amenințe transportul maritim internațional, aceștia vor suporta consecințe directe.

Catastrofa umanitară din Yemen

Dincolo de manevrele militare și politice, războiul din Yemen a creat una dintre cele mai grave crize umanitare din era modernă. Milioane de yemeniți sunt în pragul foametei, iar boli precum holera se răspândesc necontrolat. În timp ce mai multe părți sunt responsabile pentru suferință – inclusiv bombardamentele și blocadele coaliției conduse de Arabia Saudită – Houthis au jucat un rol major în prelungirea conflictului.

Aceștia au refuzat de mai multe ori să negocieze cu bună credință, au folosit foametea ca armă prin blocarea livrărilor de ajutoare și au comis încălcări ale drepturilor omului în zonele pe care le controlează. Guvernarea lor în nordul Yemenului a fost marcată de represiune, recrutarea forțată a copiilor și suprimarea disidenței. Houthis au demonstrat în repetate rânduri că prioritatea lor este puterea, nu bunăstarea oamenilor pe care pretind că îi reprezintă.

În plus, răspunsul comunității internaționale a fost inconsecvent, deseori ajutorul umanitar neajungând la cei care au cea mai mare nevoie din cauza intervenției houthi. De asemenea, se pare că rebelii au jefuit transporturile de ajutoare și au reutilizat proviziile pentru efortul lor de război, agravând suferința populației civile.

Imaginea de ansamblu

Houthis nu mai sunt doar o insurgență yemenită. În câțiva ani, au reușit să devină un factor destabilizator pe scena mondială. Legăturile lor cu Iranul, atacurile lor asupra comerțului internațional și rolul lor în devastarea Yemenului îi transformă într-un actor important în geopolitica Orientului Mijlociu. În timp ce rezistența lor i-a făcut dificil de înlăturat, acțiunile lor au asigurat, de asemenea, că rămân o țintă pentru presiunea militară și diplomatică.

Având în vedere toate acestea, orice rezolvare a crizei din Yemen va necesita fie neutralizarea capacităților militare ale Houthis, fie forțarea acestora la negocieri serioase. Niciuna dintre opțiuni nu va fi ușoară, dar ignorarea problemei nu mai este în mod clar o opțiune. Lumea a văzut ce se întâmplă atunci când Houthis sunt lăsați fără control, iar costul acțiunilor lor continuă să crească.