Subscribe
Experții au devenit din ce în ce mai îngrijorați în ultimii 15 ani
Italia se confruntă cu o transformare climatică tot mai evidentă și îngrijorătoare. Potrivit „Indexului climatic 2025” – elaborat de Sole 24 Ore pe baza datelor furnizate de 3B Meteo – schimbările înregistrate în ultimii 15 ani în cele 107 capitale italiene sunt semnul unei tendințe deja consolidate: intensificarea fenomenelor climatice extreme, o creștere constantă a temperaturilor și o modificare radicală a ciclului sezonier.
Temperaturi în creștere și nopți tropicale în creștere
Unul dintre cele mai semnificative aspecte evidențiate de studiu se referă la creșterea accentuată a temperaturilor, în special în orașele din nordul Italiei, unde media zilnică a crescut cu 2,4 °C față de 2010. Această creștere corespunde, de asemenea, unei creșteri puternice a așa-numitelor „nopți tropicale”, în care temperatura minimă nu scade sub 20 °C: astăzi se înregistrează aproape 80 pe an, față de 44 în urmă cu cincisprezece ani. 2024 s-a dovedit a fi cel mai cald an înregistrat vreodată din era preindustrială, culminând cu un val de căldură istoric între 8 și 15 august, care a afectat în special Valea Padului și regiunile centrale, cu vârfuri de peste 35 °C. Valurile de căldură, definite ca perioade de cel puțin trei zile consecutive cu temperaturi de peste 30 °C, au trecut de la 9 în 2010 la 17 în 2024 numai în nord, pentru un total de peste 52 de zile de căldură extremă.
Căldură extremă și în centrul și sudul Italiei
Nici centrul și sudul Italiei nu sunt scutite. În ultimii 15 ani, numărul mediu de valuri de căldură pe an a crescut de la 13 la 20. Vârfurile de căldură extremă – zile în care temperaturile depășesc 35 °C – au crescut semnificativ: în sud, acestea au trecut de la 6,4 la 17,6 episoade pe an, în timp ce în centru, au trecut de la 6,8 la 19,3. Ceea ce a fost odată un fenomen rar în nord a devenit acum frecvent, cu peste 11 episoade de căldură extremă pe an față de mai puțin de 2 în 2010.
Ierni din ce în ce mai blânde și anticicluri persistente
Un alt efect evident al schimbărilor climatice în Italia este îndulcirea iernilor. Zilele reci, cu temperaturi maxime sub 3 °C, au scăzut dramatic: în nord, numărul mediu de zile pe an a scăzut de la 28 în 2010 la doar 5 în 2024. De fapt, în ultimele două ierni, Valea Padului nu a înregistrat nicio ninsoare. Frecvența mai mare a perioadelor anticiclonice contribuie în continuare la o situație climatică anormală. Aceste perioade, caracterizate prin absența ploii, a vântului și a ceții, provoacă stagnarea aerului și o persistență mai mare a poluanților. În prezent, există o medie de peste 70 de zile consecutive de „aer liniștit” în capitalele italiene: 92 în nord, 70 în centru și 50 în sud.
Precipitații mai abundente și inundații frecvente
În ciuda unei scăderi a precipitațiilor în termeni de zile ploioase, intensitatea acestora crește. Plouă mai rar, dar atunci când plouă, episoadele sunt violente și concentrate în câteva ore, cu consecințe devastatoare. Prin urmare, inundațiile devin din ce în ce mai frecvente. Printre cele mai recente și semnificative cazuri se numără inundațiile din Emilia-Romagna din 17-19 septembrie 2024, cu peste 360 mm de precipitații, dintre care 285 au căzut în doar 24 de ore, și cea din 19-20 octombrie, când în șase ore a căzut o cantitate de apă egală cu două treimi din precipitațiile medii lunare. La sfârșitul lunii octombrie, Val di Cecina a fost, de asemenea, afectată de ploi torențiale de peste 100 mm în doar câteva ore. Evenimentul din 13 noiembrie din Giarre, Sicilia, în care au căzut peste 500 mm de ploaie în doar 12 ore, a fost impresionant.
Urgența adaptării
Aceste date conturează o imagine alarmantă pentru Italia. Frecvența și intensitatea fenomenelor extreme modifică profund geografia climatică a țării, impunând necesitatea unor strategii de adaptare și atenuare din ce în ce mai incisive. De la adaptarea infrastructurilor urbane la protecția teritoriului și gestionarea resurselor de apă, instituțiile sunt chemate să răspundă la o urgență care nu mai este doar de mediu, ci și socială și economică. Schimbarea climei nu mai este o ipoteză îndepărtată: este noua realitate cu care Italia – și întreaga lume – trebuie să se confrunte.
Alessandro Fiorentino