Comisia Europeană dorește o contribuție suplimentară din partea țărilor UE

Comisia Europeană a anunțat recent proiectul de buget al Uniunii pentru 2024, un buget generos de 189,3 miliarde de euro, în ușoară creștere față de 2023. Ungaria nu este de acord ca țările UE să își majoreze contribuțiile la bugetul UE, așa cum cere Comisia Europeană.

Premierul ungar Viktor Orban consideră că solicitarea CE este „inacceptabilă” atâta timp cât nu există un control asupra banilor care vor fi acordați ca ajutor Ucrainei din aceste contribuții suplimentare.

„Este inacceptabil ca Bruxelles-ul să ofere Ucrainei un alt ajutor de 50 de miliarde de euro, când nu știm nimic despre utilizarea fondurilor UE trimise de la începutul războiului”, a scris Orban pe Facebook după discuțiile prin videoconferință pe această temă cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu premierii Belgiei, Croației, Luxemburgului, Slovaciei și Suediei.

La jumătatea lunii iunie, Comisia Europeană a cerut țărilor UE o contribuție suplimentară de 65,8 miliarde de euro la bugetul multianual al blocului până în 2027. Scopul acestei solicitări din partea CE a fost în special finanțarea ajutorului financiar pentru Ucraina, dar și gestionarea migrației.

Este binecunoscut faptul că Bruxelles blochează în continuare finanțarea pentru Ungaria și Polonia în planul european de redresare în caz de pandemie. În același timp, Ungaria este, de asemenea, blocată de la fondurile UE. Conduse de guverne conservatoare, aceste două țări (Polonia și Ungaria) sunt acuzate de oficialii UE că încalcă statul de drept prin restricționarea drepturilor comunității LGBT, contestând primatul legislației UE și al deciziilor instanțelor UE asupra legislației naționale, cum ar fi reformele judiciare.

Ideea propusă de Bruxelles de a crește contribuția țărilor UE a fost respinsă și de cancelarul austriac Karl Nehammer. Acesta a solicitat ca banii deja disponibili să fie utilizați. Karl Nehammer a susținut că banii alocați la capitolele bugetare, cum ar fi fondurile de coeziune sau mecanismul european de reziliență (planul european de redresare în caz de pandemie), nu sunt utilizați pe deplin. Cancelarul austriac a subliniat, de asemenea, că există posibilitatea de a face economii în ceea ce privește cheltuielile administrative ale UE.

Bugetul multianual suplimentar al UE pentru perioada 2021-2027 va necesita aprobarea unanimă a statelor membre ale UE. Este destul de greu de crezut că acest buget multianual va trece fără voturile celor două state „sancționate”, Ungaria și Polonia.

Cu toate acestea, așa cum s-a întâmplat în cazul bugetelor din ultimii ani, cheltuielile pentru tranziția către o Europă verde și digitalizare vor fi, de asemenea, o prioritate în 2024. În contextul prezentării liniilor principale ale proiectului, Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, că „va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, precizând că sprijinul financiar pentru această țară va veni „în contextul viitoarei revizuiri a bugetului său pe termen lung pentru 2021-2027”.

Bugetul propus pentru 2024 este cu 1,4% mai mare decât totalul angajamentelor din acest an, de 186,6 miliarde, și cu 2,4% mai mare decât cel din 2022.

„UE s-a confruntat cu provocări excepționale în ultimii ani, inclusiv cu o creștere rapidă a inflației, care a exercitat o presiune considerabilă asupra capacității bugetului de a continua să răspundă la noile evoluții. Cu toate acestea, proiectul de buget pentru 2024 continuă să asigure finanțarea esențială pentru prioritățile de politică ale UE, așa cum a fost planificat. Cheltuielile pentru tranziția ecologică și digitală vor continua să fie o prioritate, astfel încât Europa să devină mai rezistentă și mai pregătită pentru viitor”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Proiectul de buget pentru 2024 direcționează fondurile acolo unde acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de cele mai importante nevoi de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor din întreaga lume.

Fondurile vor contribui la modernizarea și consolidarea Uniunii, la încurajarea tranziției ecologice și digitale, la crearea de locuri de muncă și la consolidarea rolului Europei în lume, se arată în documentul oficial.

Conform proiectului de buget, sunt prevăzute următoarele sume pentru diferitele priorități ale Uniunii: 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, 47,9 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, 13,6 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, 4,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune, 4,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune, 4,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune și 1,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune.6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli spațiale, 10,3 miliarde de euro pentru capitalul uman, coeziune și valori sociale, 2,4 miliarde de euro pentru politica de mediu și climă, 2,2 miliarde de euro pentru protecția frontierelor, 1,7 miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul migrației, 1,6 miliarde de euro pentru abordarea provocărilor din domeniul apărării, 726 de milioane de euro pentru securitate.

Proiectul de buget pentru 2024 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și vizează transpunerea priorităților sale în rezultate anuale concrete. Bugetul rămâne în parametrii pentru alocarea a 30% din bugetul pe termen lung și din instrumentul de recuperare NextGenerationEU pentru combaterea schimbărilor climatice.

Proiectul de buget al UE pentru 2024 include cheltuieli acoperite de credite în cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, finanțate din resurse proprii. Acest lucru este completat de cheltuielile NextGenerationEU finanțate prin împrumuturi de pe piețele de capital. În ceea ce privește bugetul propriu-zis, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contract în cursul unui an, iar „plățile” se referă la sumele plătite efectiv.

Potrivit Comisiei, bugetul UE pentru 2024 va fi suplimentat cu aproximativ 113 miliarde de euro sub formă de plăți de granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul de redresare post-pandemică al UE.

Cu un buget de până la 807 miliarde de euro în prețuri curente, NextGenerationEU contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia COVID-19 și la pregătirea UE pentru viitor. Acest instrument contribuie la construirea unei UE mai ecologice, mai digitale, mai reziliente și mai bine pregătite în urma crizei pandemice COVID-19 pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Pilonul central al instrumentului NextGenerationEU este mecanismul de redresare și reziliență (MRR) – un instrument de granturi și împrumuturi pentru sprijinirea reformelor și investițiilor în statele membre ale UE. Contractele/angajamentele în cadrul instrumentului NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârșitul anului 2023, urmând ca împrumuturile să fie plătite până la sfârșitul anului 2026.

Comisia Europeană va continua să fie alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar. După războiul de agresiune al Rusiei împotriva țării, bugetul UE a fost mobilizat în totalitate pentru a sprijini Ucraina și statele membre ale UE care primesc refugiați, dar resursele sale au fost epuizate. Comisia va lua în considerare viitorul sprijin acordat Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului pe termen lung al acesteia pentru perioada 2021-2027.

Anul trecut, Parlamentul European a obținut, în urma negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene, o sumă suplimentară de 1,048 miliarde de euro în plus față de bugetul propus de Comisie.

Banii au fost ceruți pentru „a reduce prețurile la energie, pentru a ne ajuta aliații din Ucraina și Moldova și pentru a ne pune pe propriile picioare”, a declarat negociatorul-șef al PE la acea vreme, eurodeputatul român Nicu Ștefănuță. Din cele peste 1 miliard de euro, 210 milioane de euro au fost alocate pentru a sprijini Ucraina și Moldova, iar alte 150 de milioane de euro pentru ajutor umanitar.

Bugetul anual al UE stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pentru un an. Acesta asigură finanțarea politicilor și programelor UE în conformitate cu prioritățile politice și obligațiile juridice ale UE. De obicei, UE își stabilește bugetul anual la un nivel mai mic, pentru a putea face față unor cheltuieli neprevăzute, dacă este necesar. Bugetele anuale trebuie să se încadreze în limitele de cheltuieli („plafoanele”) stabilite în cadrul financiar multianual (CFM), care reprezintă bugetul pe termen lung al UE.

Contribuția financiară a fiecărui stat membru al UE la bugetul Uniunii este calculată în mod echitabil. Cu cât economia unei țări este mai mare, cu atât contribuția este mai mare. Bugetul UE nu este menit să redistribuie bogăția, ci să satisfacă nevoile tuturor cetățenilor care trăiesc în Uniune.

De fapt, de la data aderării (1 ianuarie 2007) și până la 31 ianuarie 2022, România a primit 69,94 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. În același timp, România a contribuit cu 24,20 miliarde de euro la bugetul UE. La 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 45,74 miliarde de euro, adică fonduri europene primite în plus față de banii cu care a contribuit la bugetul UE.

Din totalul de 69,94 miliarde de euro primite de România de la aderare, 36,68 miliarde de euro au fost primite în cadrul cadrului financiar multianual 2007-2013, iar 33,16 miliarde de euro au fost primite în cadrul bugetului multianual 2014-2020. Totodată, contribuția României la bugetul UE a crescut la 1,4% din venitul național brut, de la 1,2% (2020) la 1 ianuarie 2021, ajungând astfel la 2,357 miliarde de euro, ca urmare a Mecanismului european de reziliență și redresare al Comisiei Europene, în urma căruia fiecare stat va contribui mai mult la bugetul UE.