Compasul competitivității: Pariul Comisiei pe politici mai ecologice

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a întărit angajamentul Europei de a promova un mediu de afaceri dinamic în timpul discursului său recent de la Davos. Ea a prezentat „Compasul competitivității”, o foaie de parcurs menită să consolideze competitivitatea Uniunii Europene (UE) în următorii cinci ani. Elaborată cu contribuția fostului prim-ministru italian Mario Draghi, strategia vizează accelerarea inovării, promovarea decarbonizării și creșterea rezilienței economice pe fondul evoluției provocărilor geopolitice și economice. Compasul competitivității se bazează pe trei piloni-cheie: inovare, decarbonizare și securitate. Având în vedere că schimbările climatice și durabilitatea mediului se află în prim-planul priorităților globale, UE a stabilit obiective ambițioase prin intermediul Pactului său pentru o industrie curată. Această inițiativă urmărește să sprijine industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi oțelul, cimentul și produsele chimice, să respecte standarde de mediu mai stricte fără a sacrifica competitivitatea. Un obiectiv central al acestui pact este de a reduce costurile energiei, încurajând în același timp adoptarea tehnologiilor curate, permițând astfel industriilor europene să își mențină poziția de lider în producția durabilă. Al doilea obiectiv central al Compasului competitivității este inovarea. Europa a fost mult timp recunoscută pentru standardele sale ridicate în cercetare și dezvoltare, dar există o presiune tot mai mare pentru a transforma această expertiză în tehnologii și servicii de vârf pe piață. UE își propune să își consolideze ecosistemele de inovare, în special prin sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care se confruntă adesea cu obstacole legate de finanțare, scalabilitate și complexitatea reglementărilor. Prin încurajarea inovării în toate industriile, UE speră să concureze mai eficient cu centrele tehnologice mondiale. Al treilea pilon – securitatea și reziliența – a devenit urgent în lumina evenimentelor recente, cum ar fi pandemia COVID-19 și războiul actual din Ucraina. Aceste crize au scos în evidență dependența excesivă a Europei de surse externe pentru resurse critice precum energia, materiile prime și tehnologia avansată. Pentru a reduce această vulnerabilitate, UE urmărește diversificarea lanțurilor de aprovizionare prin încheierea de parteneriate cu țări precum Elveția, membrii Mercosur și Mexic. Aceste alianțe se vor concentra pe comerțul durabil și pe accesul la resurse vitale, ajutând Europa să își asigure autonomia energetică și tehnologică. Pentru a atinge obiectivele subliniate în Compasul competitivității, Comisia Europeană a identificat cinci acțiuni-cheie, dintre care trei se remarcă în special prin importanța lor: Prima acțiune implică reducerea birocrației, un obstacol vechi pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Aceste întreprinderi se luptă adesea cu cerințele administrative excesive, care frânează creșterea și competitivitatea. Ca răspuns, Comisia își propune să reducă cu 25% obligațiile de reglementare existente, simplificând procesele și permițând IMM-urilor să se concentreze pe inovare și extindere. A doua inițiativă majoră se concentrează asupra eliminării barierelor de pe piața internă. Introducerea cadrului „Regimul 28” va armoniza reglementările în materie de impozitare, muncă și insolvență în toate statele membre ale UE. Prin simplificarea operațiunilor comerciale transfrontaliere, UE încearcă să creeze o piață unică mai integrată și mai competitivă.

În cele din urmă, cea de-a cincea acțiune acordă prioritate îmbunătățirii coordonării politicilor. Recunoscând că eforturile fragmentate împiedică progresul, Comisia va introduce noi instrumente de coordonare pentru a încuraja colaborarea între statele membre. Aceste instrumente vor sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor transnaționale de interes european, facilitând investițiile și inovațiile la scară largă care aduc beneficii întregii regiuni. Cu toate acestea, Compasul competitivității se confruntă cu critici, în special din partea grupurilor de apărare a mediului. Criticii susțin că reducerea birocrației și simplificarea reglementărilor ar putea slăbi alte politici importante ale UE, în special cele legate de protecția mediului și tranziția energetică. Aceste grupuri și-au exprimat îngrijorarea că prioritizarea creșterii economice și a inovării ar putea avea loc în detrimentul durabilității. Ca răspuns la aceste preocupări, dna von der Leyen a reafirmat că UE nu își va compromite angajamentele de mediu. Ea a subliniat că acordul european pentru mediu rămâne o piatră de temelie a agendei Comisiei și că reformele propuse sunt concepute pentru a completa, și nu pentru a submina, obiectivele UE privind neutralitatea climatică. Integrarea durabilității în Compasul competitivității reflectă convingerea Europei că creșterea economică și protecția mediului pot și trebuie să meargă mână în mână. Această strategie cuprinzătoare poziționează UE în fruntea cursei globale pentru competitivitate prin inovare, decarbonizare și securitate. Prin încurajarea unui mediu favorabil afacerilor și prin promovarea investițiilor, Europa urmărește să își consolideze bazele economice și să își construiască reziliența în fața șocurilor externe. Cooperarea consolidată prin acorduri comerciale și parteneriate durabile va sprijini în continuare capacitatea UE de a prospera într-un peisaj global în schimbare rapidă.