Consiliul European aprobă un regulament pentru reducerea facturilor la energie

Miniștrii din statele membre ale UE cu responsabilități în domeniul energiei s-au întâlnit astăzi pentru a discuta măsurile mult așteptate pentru a reduce criza energetică. În cadrul Consiliului European, miniștrii UE ai energiei au convenit asupra regulamentului care conține măsuri convenite pentru a reduce costul facturilor la energie în Europa.

Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie a organizat deja o reuniune extraordinară la 9 septembrie pentru a discuta o serie de opțiuni, sugerate de Președinția UE, pentru a atenua escaladarea costurilor energetice care afectează cetățenii, întreprinderile și guvernele naționale din întreaga Europă.

În cadrul reuniunii respective, reprezentanții statelor membre au identificat patru domenii de acțiune asupra cărora să îndemne Comisia: plafonarea veniturilor producătorilor cu costuri de producție scăzute; ipoteza plafonării prețului la gaze; măsuri de reducere și limitare a consumului; și măsuri pentru rezolvarea problemelor de lichiditate.

Ulterior, la 14 septembrie, Comisia Europeană a anunțat două obiective de reducere a cererii de energie, stabilind primul obiectiv, fără caracter obligatoriu, la 10% până la 31 martie 2023. Al doilea obiectiv propus este o reducere obligatorie de 5% a cererii de energie electrică pentru cel puțin 10% din orele de vârf ale cererii săptămânale.

Comisia a propus, de asemenea, un plafon de venituri pentru așa-numiții producători de energie electrică „inframarginali”. Aceștia sunt acei producători care pot furniza energie electrică în rețea la un cost mai mic decât nivelul de preț stabilit de cei mai scumpi, folosind tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile, energia nucleară și lignitul.

Apoi, ȘOCUL a venit din Germania, guvernată de coaliția de stânga „semaforizată”, care a ținut Europa pe jar timp de câteva săptămâni prin opoziția sa substanțială față de plafonarea prețului de achiziție a gazelor.

Cancelarul Scholz a apărut într-o videoconferință – din cauza unei infecții cu coronavirus – declarând că prețul gazelor, aflat la cel mai ridicat nivel din ultimii 70 de ani, ar trebui să scadă. Iată deci mișcarea unilaterală a germanilor, care deschid o „umbrelă defensivă” de 200 de miliarde pe care o vor găsi alimentând Fondul de stabilizare economică (creat inițial pentru criza pandemică), care va fi finanțat prin împrumuturi.

Un anunț șocant chiar în ajunul Consiliului European din 30 septembrie, dar mai ales un adevărat duș rece pentru toți susținătorii solidarității europene. Multe cancelarii au strâmbat din nas după ce Germania a intervenit pe cont propriu, anunțând, de asemenea, eliminarea taxei pe benzină. Din Italia, premierul demisionar Mario Draghi s-a făcut auzit și nu și-a ascuns supărarea față de decizia germană: „Nu ne putem împărți în funcție de spațiul din bugetele noastre naționale. În următoarele Consilii Europene trebuie să dăm dovadă de unitate, determinare și solidaritate’, a spus el.

Președintele Partidului ECR, Giorgia Meloni, a condamnat atitudinea statelor europene care adoptă soluții autonome în criza gazelor. „În fața provocării majore pe care o reprezintă criza energetică, avem nevoie de un răspuns imediat la nivel european pentru a proteja întreprinderile și familiile”, a declarat ea. „Niciun stat membru nu poate oferi soluții eficiente și pe termen lung pe cont propriu în absența unei strategii comune, nici măcar cele care par mai puțin vulnerabile din punct de vedere financiar.”

Pentru eurodeputatul ECR Nicola Procaccini, din partea partidului Fratelli d’Italia, propunerea de a avea atât un plafon european al prețurilor, cât și decuplarea prețului gazului de cel al energiei electrice este rezonabilă și poate fi susținută. Eurodeputatul, care se ocupă de dosare de mediu și energie, este de asemenea în favoarea ipotezei unei taxe pe profiturile suplimentare. Procaccini subliniază că, totuși, nu există încă nicio măsură pentru a interveni asupra speculațiilor financiare actuale, iar acest lucru, pentru eurodeputatul ECR, riscă să facă toate intervențiile în zadar.

Tensiunile au crescut în ultimele zile din cauza probabilității de sabotaj al gazoductelor North Stream 1 și 2. O serie de explozii subacvatice avertizate de seismografele suedeze și daneze și o scurgere de gaze în fierbere în Marea Baltică au dus la descoperirea a patru scurgeri în conductele care aduc gazul rusesc în Europa. Acesta este încă un eveniment dramatic, care se adaugă la practica bine stabilită a Rusiei de a folosi oprirea și plecarea livrărilor sale ca arme.

Suedia și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la acest incident, anunțând că va prezenta la următorul Consiliu European o problemă de securitate pentru întreaga Europă.

„Trebuie să discutăm ce înseamnă securitatea în această situație”, a declarat premierul suedez interimar Magdalena Andersson pentru agenția de presă TT, adăugând că „este vorba despre aprovizionarea cu energie europeană și securitatea sistemului energetic european”.

Deși în prezent nu se furnizează gaz prin niciuna dintre cele două conducte, ceea ce s-a întâmplat este important pentru sistemul energetic din viitor, a declarat Andersson.

Potrivit Înaltului Comisar european pentru politică externă, Josep Borrell, Europa va trebui să răspundă cu fermitate la „sabotajul deliberat” care ar fi „consecința unor explozii provocate de scafandri sau de un submarin”.

Consiliul din 30 septembrie, care a avut loc la Praga, în condițiile în care președinția Uniunii a fost încredințată temporar Republicii Cehe, a aprobat în cele din urmă măsurile de urgență care s-au conturat pe parcursul acestor luni și săptămâni de criză dramatică.

„Acordul la care s-a ajuns astăzi va aduce o ușurare pentru cetățenii și întreprinderile europene. Statele membre vor aplatiza curba cererii de energie electrică în orele de vârf, ceea ce va avea un efect pozitiv direct asupra prețurilor. Statele membre vor redistribui profiturile excedentare din sectorul energetic către cei care au dificultăți în a-și plăti facturile”, a declarat Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului.

În ceea ce privește reducerea cererii de energie, s-a convenit asupra unui obiectiv global voluntar de 10 % din consumul brut total de energie electrică și s-a introdus, de asemenea, o reducere obligatorie de 5 %. Acordul stipulează că fiecare națiune europeană, prin guvernele sale, va identifica 10 % din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023, ceea ce va declanșa mecanismele de reducere a cererii.

Plafonul de venituri pentru producătorii inframarginali, dar și pentru intermediarii de energie electrică, a fost stabilit la 180 EUR/MWh. Justificarea măsurii se bazează pe faptul că cei care produc energie din surse regenerabile, nucleară și din lignit, au beneficiat de câștiguri excepționale în ultima perioadă, datorită mecanismului care stabilește prețul pe piață, menținând în același timp costuri de exploatare identice, care sunt în medie mai mici decât pentru alte tipuri de producție.

Cu toate acestea, flexibilitatea acordului, care lasă țărilor UE libertatea de a interveni chiar și la nivel național în ceea ce privește plafoanele de preț, creează nervozitate în cadrul industriei regenerabilelor, care se teme de o scădere a investițiilor în energia „verde”. Plafoanele de preț europene și taxele concepute de guvernele naționale ar putea îndepărta investitori importanți din acest sector, spun reprezentanții acestor industrii.

Între timp, acordul european prevede, de asemenea, o taxă pentru operatorii de combustibili fosili. Este vorba de o taxă de solidaritate temporară și obligatorie pe profiturile companiilor care activează în sectoarele petrolului brut, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

Apoi, există măsuri specifice de sprijinire a cheltuielilor energetice ale întreprinderilor. S-a convenit că statele naționale pot interveni pentru a stabili temporar un preț la care întreprinderile pot cumpăra energie pentru a le sprijini, luând în considerare chiar și măsura excepțională de a stabili temporar prețuri mai mici decât costul de furnizare a energiei electrice.

Regulamentul va fi adoptat oficial la începutul lunii octombrie și va intra în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Măsurile de reducere a cererii de energie se vor aplica, așa cum s-a scris deja, până la 31 martie anul viitor, în timp ce plafonul de 180 €/MWh pentru veniturile de piață ale producătorilor de energie electrică se va aplica până la 30 iunie 2022.

The text was translated by an automatic system