Săptămâna trecută, la14 decembrie, Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat că au ajuns la un „acord provizoriu” cu privire la unul dintre cele mai complexe, dar cruciale dosare legislative în curs de desfășurare: reforma concepției pieței de energie electrică a UE. Deși acest acord provizoriu reprezintă o etapă foarte importantă în cadrul negocierilor complexe care au avut loc în ultimele 8 luni pentru a duce la bun sfârșit această reformă, mai există un ultim obstacol, deoarece acordul provizoriu va trebui acum să fie ratificat în mod oficial de către Consiliu și Parlament înainte ca reforma să poată intra în vigoare.
Propunerea de reformă a designului pieței de electricitate a UE a fost introdusă de Comisia Europeană în urmă cu 8 luni, în martie 2023, în contextul crizei energetice și al creșterii facturilor la electricitate, exacerbate de invazia rusă în Ucraina.
Statele membre proeminente, precum Spania și Franța, au pledat, de asemenea, pentru o revizuire a structurii pieței energiei electrice.
Propunerea de reformă a Comisiei Europene a constat în două acte legislative: Propunerea de regulament de modificare a Regulamentelor (UE) 2019/943 și (UE) 2019/942 , precum și a Directivelor (UE) 2018/2001 și (UE) 2019/944 , în vederea îmbunătățirii concepției pieței de energie electrică a Uniunii.
Celălalt este Propunerea de regulament de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1227/2011 și (UE) 2019/942 pentru a îmbunătăți protecția Uniunii împotriva manipulării pieței pe piața angro de energie.
Scopul acestui pachet este de a „accelera creșterea rapidă a energiei regenerabile și eliminarea treptată a gazului, de a face ca facturile consumatorilor să fie mai puțin dependente de prețurile volatile ale combustibililor fosili, de a proteja mai bine consumatorii de viitoarele vârfuri de preț și de potențiala manipulare a pieței și de a face industria UE mai curată și mai competitivă”.
În acest sens, printre prevederile propunerii Comisiei, am putea evidenția propunerea Comisiei de a facilita implementarea unor contracte mai stabile pe termen lung, cum ar fi acordurile de achiziție de energie electrică (CAEE), prin care companiile își stabilesc propriile livrări directe de energie și astfel pot beneficia de prețuri mai stabile ale producției de energie din surse regenerabile și nefosile.
Scopul său este de a „face ca facturile de electricitate să fie mai puțin dependente de prețurile combustibililor fosili prin crearea unui tampon între piețele pe termen scurt și facturile de electricitate plătite de consumatori”.
Comisia a propus ca contractele de diferență (CfD) bidirecționale să fie utilizate pentru a sprijini public noile investiții în producția de energie electrică din surse regenerabile și nefolositoare, inframarginale și obligatorii, pentru a asigura producătorilor de energie electrică o stabilitate a veniturilor și pentru a proteja industria de volatilitatea prețurilor.
În cadrul CfD, în cazul în care prețurile de pe piața energiei electrice sunt mai mici decât „prețul de exercitare” fixat, producătorul primește diferența, în timp ce, dacă prețul de piață este mai mare decât prețul de exercitare, producătorul plătește diferența, care va fi redistribuită consumatorilor de către stat.
Comisia a propus, de asemenea, măsuri pentru „protejarea și responsabilizarea consumatorilor”, cum ar fi oferirea „unei game mai largi de contracte și informații mai clare înainte de semnarea contractelor, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a bloca prețuri sigure și pe termen lung pentru a evita riscurile excesive și volatilitatea”.
Propunerea de reformă include dispoziții pentru a accelera implementarea surselor regenerabile de energie și eliminarea treptată a gazelor naturale prin facilitarea în continuare a integrării surselor regenerabile de energie în sistemul de energie electrică și prin îmbunătățirea condițiilor de utilizare a soluțiilor de flexibilitate, cum ar fi răspunsul la cerere, stocarea și alte surse regenerabile independente de condițiile meteorologice și cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Cu toate acestea, utilizarea CfD a făcut obiectul unor negocieri îndelungate între tabăra pro-nucleară, condusă de Franța, și tabăra anti-nucleară, condusă de Germania.
De la prezentarea propunerii de reformă, Franța a făcut lobby pentru a i se permite să utilizeze CfD pentru a finanța reînnoirea flotei sale nucleare existente, la care Germania și tabăra antinucleară s-au opus, în cazul Germaniei din cauza preocupărilor că acest lucru ar acorda efectiv companiilor franceze un ajutor de stat nedrept și un avantaj competitiv.
O altă chestiune spinoasă în timpul negocierilor, care a fost în cele din urmă inclusă în acordul provizoriu, a fost o „derogare excepțională” de la aplicarea limitei de emisii de CO2 pentru mecanismele de capacitate deja autorizate, pe care Polonia o ceruse pentru a putea să se abată de la normele UE și să activeze centralele sale existente pe bază de cărbune de vârf în caz de criză energetică, ținând cont de dependența acestora de combustibilii fosili pentru energie.
Liderii UE din cele trei instituții principale au salutat acordul. Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru afaceri ecologice europene, relații interinstituționale și previziuni, a subliniat că „reforma pieței energiei electrice va facilita integrarea atât de necesară a surselor regenerabile de energie în sistemul nostru energetic … va permite industriilor noastre să beneficieze de prețuri mai stabile și mai previzibile la energie, [and] îi va ajuta pe cetățenii noștri … să facă față prețurilor la energie”.
Teresa Ribera, ministrul spaniol pentru tranziție ecologică, care a condus negocierile în timpul președinției spaniole a UE, a declarat că acordul „este o veste excelentă, deoarece ne va ajuta să reducem și mai mult dependența UE de gazul rusesc și să stimulăm energia fără fosile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră”, precum și „să stabilizăm piețele pe termen lung, să accelerăm implementarea surselor de energie regenerabilă și fără fosile, să oferim electricitate la prețuri mai accesibile cetățenilor UE și să sporim competitivitatea industrială”.
În cele din urmă, Nicolás González Casares (S&D), eurodeputat spaniol și raportor pentru dosarul legislativ în Parlament, a declarat că „Europa va avea o piață a energiei electrice echitabilă din punct de vedere social, care va proteja mai bine cetățenii, în special pe cei mai vulnerabili, cu măsuri care să asigure prețuri accesibile pentru cetățeni și întreprinderi și să accelereze tranziția energetică”.