fbpx

Creșterea criminalității în estul Spaniei stârnește temeri legate de creșterea fluxurilor de migrație ilegală

Politică - noiembrie 26, 2024

La 23 noiembrie, în regiunea estică Valencia, poliția națională spaniolă a reținut un bărbat de 34 de ani de origine marocană pentru presupuse infracțiuni de „furt, violență și intimidare”. Potrivit rapoartelor poliției, bărbatul a încercat să înjunghie un cetățean din orașul Burjassot, care a reușit să scape de cuțit, dar a fost lovit cu o piatră în față. Lovitura l-a lăsat pe bărbat inconștient, dându-i atacatorului suficient timp să îi ia în continuare lucrurile bărbatului. După ce și-a recăpătat conștiința, bărbatul atacat a primit îngrijiri medicale și a raportat atacul la comisariatul local de poliție. Cu toate acestea, atacatorul a fost eliberat la doar 24 de ore după ce a fost reținut. Mai mulți vecini din orașele valenciene au raportat intensificări ale activității infracționale de la inundațiile catastrofale care au afectat Comunitatea Autonomă la începutul lunii noiembrie și care s-au soldat cu un bilanț de peste 200 de morți. Chiar și prim-ministrul Pedro Sánchez, din partea Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), a recunoscut că infractorii profită de dezastrul natural. Însă episodul Burjassot a devenit o poveste mult prea obișnuită chiar și înainte de inundații, în special în orașele mici în care s-au stabilit o mare parte din migranții nord-africani, în parte datorită stimulentelor acordate de guvernele locale conduse atât de PSOE, cât și de Partidul Popular (PP), de centru-dreapta. Cu trei zile înainte, în orașul catalan El Vendrell din provincia Tarragona, poliția a reținut un alt bărbat de origine marocană care a încercat să fure o motocicletă de la un vecin. Potrivit rapoartelor, atacatorul a lovit victima în cap cu un topor, ceea ce a dus la leziuni cranioencefalice. Atacatorul din El Vendrell fusese însă eliberat de cel puțin patru ori înainte pentru activități similare. S-a raportat că bărbatul ocupa ilegal și o clădire din oraș, împreună cu alte zeci de persoane. Mossos d’Esquadra – forța de poliție regională din Catalonia – a declarat că această clădire a fost un punct fierbinte pentru lupte și incidente cu arme. Imigrația ilegală a crescut constant în Spania, afectând aproape toate regiunile țării. Catalonia și Valencia ies în evidență, datorită migrației care vine dinspre Marea Mediterană. Insulele Canare din Atlantic se confruntă, de asemenea, cu o criză proprie. Potrivit unui sondaj realizat de Centre d’Estudis d’Opinió din Barcelona, 58% dintre cetățenii catalani cred că există prea multă migrație. Același raport a indicat că 62% dintre catalani sunt de acord că guvernul a pierdut controlul asupra fluxurilor migratorii. Partidul separatist de stânga Esquerra Republicana, aflat în prezent în opoziția Parlamentului Cataloniei, a declarat că 60% din totalul persoanelor reținute în Catalonia sunt străini. Partidul conservator VOX a susținut că „mai mult de jumătate” din persoanele încarcerate în Catalonia sunt imigranți. Însuși guvernul regional a constatat că, pe o scară de la 1 la 10, catalanii plasează frica de a fi jefuit pe stradă noaptea la 6. Estimările de anul trecut indică faptul că 80% din infracțiunile din Barcelona sunt comise de persoane străine, majoritatea de „minori neînsoțiți” înregistrați. Se estimează că în Spania există în prezent peste 14 mii de astfel de „minori”, dintre care două treimi sunt de origine marocană, conform datelor Ministerului de Interne.

Creșterea ratei criminalității și percepția publică a insecurității în Catalonia au forțat miniștrii regionali să recunoască faptul că „o parte importantă a infracțiunilor sunt comise de persoane fără un act de identitate spaniol”. Cu toate acestea, guvernul condus de socialiști insistă în discursul său oficial că societatea catalană și rețeaua de servicii sociale „s-ar prăbuși” fără această migrație. Salvador Illa, președintele regional catalan, a susținut săptămâna trecută că „primirea și integrarea migranților nu constituie un risc pentru limba noastră, modul nostru de viață sau identitatea noastră”. „Ne face mai buni”, a adăugat el.