Legal - ianuarie 27, 2025
Criminalitatea în sectorul comerțului cu amănuntul, așa cum este înțeleasă în sens larg în Uniunea Europeană, acoperă o gamă largă de activități și infracțiuni penale. Acestea pot varia de la furtul din magazine, spargerea spațiilor din sectorul comerțului cu amănuntul, furtul de angajați, frauda la plată (folosind carduri de credit/debit furate sau false, sau executând fraude la returnare), vânzarea de bunuri contrafăcute, cum ar fi produsele false care imită mărci bine cunoscute.
Activitățile mai organizate, cum ar fi operațiunile de furt din magazine la scară largă și traficul de bunuri furate peste granițele UE, fac, de asemenea, parte din definiția infracțiunilor din comerțul cu amănuntul.
În general, amploarea furtului este evaluată prin aplicarea scăderii; un sistem de măsurare prin care sunt evaluate pierderile dintre vânzările reale și vânzările teoretice (bazate pe livrări). Contravaloarea este diferența dintre aceste două cifre.
Cu toate acestea, având în vedere certitudinea că măsurătorile scăderilor sunt afectate de erori administrative și de personal, comercianții cu amănuntul trebuie, de asemenea, să deducă o estimare a erorilor din scăderi pentru a calcula cu exactitate pierderile din infracțiuni.
Aceste erori pot include calcule eronate cauzate de stabilirea greșită a prețurilor articolelor, livrări incorecte sau contabilizarea incorectă a articolelor de vânzare.
Datele pentru 2019 obținute de la Centre for Retail Research arată că, înainte de aplicarea unei rate medii a pierderilor de 1,44%, cea mai mare fiind Italia (1,67%), iar cea mai mică Germania (1,12%), s-a constatat o pierdere totală de 77,618 miliarde de dolari atunci când au fost adunate costurile combinate ale infracțiunilor din comerțul cu amănuntul din SUA și Europa.
Cu toate acestea, odată aplicată rata procentului de scădere, costurile totale pentru ambele jurisdicții s-au ridicat la 60,673 miliarde de dolari.
Acest lucru este în concordanță cu sondajele anterioare pe această temă realizate de International Journal of Retail & Distribution Management.
Într-un astfel de studiu, a fost utilizat un chestionar de autoevaluare pentru a afla date privind prevenirea furturilor și a pierderilor de la 476 de comercianți cu amănuntul europeni importanți (23% din cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul din Europa de Vest) din 16 țări.
Au fost raportate pierderi echivalente cu 30 310 milioane EUR, furtul de clienți fiind cel mai important cost al infracțiunilor, urmat de furtul de angajați, costurile de securitate și furtul de furnizori.
Costurile implicate sunt deosebit de semnificative în unele state membre ale UE.
În 2019, comercianții cu amănuntul francezi au înregistrat pierderi în valoare de 6,105 miliarde EUR. În timp ce foste state membre, cum ar fi Regatul Unit, au raportat costuri ale infracțiunilor din comerțul cu amănuntul în valoare de 4,821 miliarde de lire sterline în 2019.
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că această sumă reflectă pierderile cauzate de criminalitatea informatică, pe lângă furtul din magazine.
Problema infracționalității în comerțul cu amănuntul a devenit atât de răspândită în Regatul Unit, încât Oficiul Național de Statistică (ONS) a avut motive să remarce că poliția raportează două furturi pe minut în magazinele din Regatul Unit.
ONS a mai raportat că, în anul 2019, au fost raportate la poliție 469 788 de infracțiuni, cu 29% mai mult decât în anul precedent (365 173) și dublu față de numărul raportat în 2020.
Cifrele au fost cele mai ridicate de la începutul înregistrărilor în martie 2003, ridicându-se la peste 9 000 de infracțiuni pe săptămână.
RGDATA – The Retail Grocery Dairy & Allied Trades Association – cea mai veche asociație reprezentativă a comerțului cu amănuntul din Irlanda, cu peste 3 500 de magazine alimentare independente de familie, magazine de proximitate, magazine de previzualizare și supermarketuri în toată Irlanda, a subliniat amploarea problemei în Irlanda, în special în ceea ce privește furtul coordonat și organizat din magazinele cu amănuntul.
Ca parte a studiului său 2024 privind criminalitatea, RGDATA a evidențiat o serie de constatări cheie, inclusiv:
- Peste 90% dintre comercianții cu amănuntul au fost victime ale infracțiunilor în ultimele 12 luni.
- Cele mai frecvente tipuri de infracțiuni raportate au fost;
- Furtul din magazine (97%)
- Spargere/Robbery (16%)
- Activitate frauduloasă/Mărfuri contrafăcute (37%)
- În timp ce 43% dintre comercianții cu amănuntul au fost mulțumiți de răspunsul Garda la raportarea infracțiunilor din comerțul cu amănuntul.
- majoritatea (57%) au fost nemulțumiți, cu nemulțumiri comune.
În ceea ce privește costurile generate de această activitate infracțională, Asociația irlandeză a întreprinderilor mici și mijlocii a declarat că infracționalitatea în comerțul cu amănuntul îi costă pe comercianții cu amănuntul irlandezi aproximativ 1,62 miliarde EUR în fiecare an.
Problema poate fi descrisă drept o urgență, după cum confirmă Barometrul global al furturilor din comerțul cu amănuntul. Barometrul arată că Irlanda are cel mai mare cost pe cap de locuitor atunci când vine vorba de infracțiunile din comerțul cu amănuntul, semnificativ mai mult decât Islanda și Danemarca, care ocupă locurile doi și, respectiv, trei.
După cum am văzut mai sus, în timp ce majoritatea membrilor RGDATA au semnalat nemulțumirea cu privire la adecvarea răspunsului poliției, este, de asemenea, demn de remarcat faptul că forțele de poliție din Irlanda, An Garda Síochána, au lansat Operațiunea Táirge pentru a răspunde acestor preocupări în decembrie 2023.
În cadrul acestei operațiuni, care s-a dovedit a fi de mare succes, în perioada 1 decembrie 2023 – 30 noiembrie 2024 au fost înregistrate în total 8 460 de arestări și 20 052 de acuzații sau somații.
Operațiunea face parte, de asemenea, din strategia mai amplă de prevenire și reducere a criminalității a An Garda Síochána, care vizează în mod specific „reducerea impactului dăunător pe care criminalitatea și infractorii din comerțul cu amănuntul îl pot avea asupra afacerilor cu amănuntul și, de asemenea, încearcă să sprijine activitatea operațională care vizează detectarea și prevenirea furturilor din comerțul cu amănuntul”.
De asemenea, comercianții cu amănuntul din Irlanda și-au prezentat preocupările în fața mai multor comisii parlamentare, cea mai recentă fiind Comisia mixtă pentru întreprinderi, comerț și ocuparea forței de muncă.
În timpul acestor dezbateri, a reieșit că, în timp ce costurile financiare erau semnificative și, în multe cazuri, nesustenabile, un element din ce în ce mai frecvent asociat cu furtul din magazine era agresiunile fizice asupra personalului și a conducerii.
Acest lucru reflectă datele suplimentare prezentate în RGDATA Crime Survey 2024, care a constatat că o varietate de arme sunt folosite împotriva comercianților cu amănuntul, inclusiv tocătoare de carne, cuțite, arme de foc, bare de fier, topoare, seringi și șurubelnițe, precum și agresiuni fizice fără arme, cum ar fi pumni, palme, scuipări și lovituri.
La o sesiune a Comitetului mixt, dl Vincent Jennings, directorul executiv al CSNA (Convenience Stores and Newsagents Association) a vorbit despre modul în care:
„Aspectele cele mai îngrijorătoare ale furturilor din magazine în prezent sunt amenințările, violența reală, obscenitățile, misoginismul și abuzurile rasiste josnice la adresa proprietarilor și a personalului. Nu există nicio îndoială că aceste abuzuri sunt în creștere de la an la an și că ele au devenit cu siguranță mai pronunțate după pandemia Covid. Este imposibil să concepem un aspect mai îngrijorător al gestionării unei afaceri cu amănuntul pentru majoritatea celor 1 500 de membri ai noștri decât să trebuiască să consoleze pe cineva care a fost agresat și abuzat doar pentru că și-a făcut treaba.”
Această perspectivă este reflectată de comercianții cu amănuntul și de angajatorii publici din întreaga UE și, deși statisticile specifice privind violența împotriva personalului din comerțul cu amănuntul din toate țările UE nu sunt colectate în mod exhaustiv, ancheta europeană privind condițiile de muncă (EWCTS) din 2021 a indicat că 12,5 % dintre lucrători s-au confruntat cu comportamente sociale adverse la locul de muncă, care includ violența cauzată de furtul din magazine și furtul din magazine.
În ceea ce privește un răspuns legislativ la problemele ridicate de comercianții cu amănuntul, un senator al partidului de guvernământ a introdus un proiect de lege privat în timpul mandatului guvernului irlandez anterior, intitulat Proiectul de lege 2024 privind protecția lucrătorilor din comerțul cu amănuntul.
Acest proiect de lege urmărea să modifice Legea privind justiția penală (ordinea publică) din 1994 și să creeze o infracțiune specifică prin care, în caz de condamnare sumară, persoana ar fi pasibilă de închisoare pentru o perioadă de cel mult 12 luni și/sau amendă.
Infracțiunile includ:
amenințarea sau abuzarea unui comerciant cu amănuntul
lucrător este comisă de o persoană numai dacă persoana-
(a) se comportă într-un mod amenințător sau abuziv față de lucrător; și
(b) intenționează, prin comportamentul său, să provoace teamă sau alarmă lucrătorului sau oricărei alte persoane sau nu își dă seama dacă comportamentul ar putea provoca o astfel de teamă sau alarmă, precum și infracțiunile de agresiune sau amenințare a lucrătorilor din comerțul cu amănuntul care își desfășoară activitatea.
Din păcate, proiectul de lege a devenit caduc și nu există nicio confirmare pozitivă că va fi reinițiat în cursul viitoarei legislaturi.
Încercările de a rezolva sau de a preveni problemele asociate cu infracționalitatea în comerțul cu amănuntul prin utilizarea sporită a inteligenței artificiale și a tehnologiei de supraveghere vor genera, fără îndoială, noi dezbateri cu privire la adăugarea la un mediu deja încărcat de supraveghere în multe state din UE.
De fapt, în timp ce mulți comercianți cu amănuntul apelează la inteligența artificială pentru a ajuta la prevenirea și detectarea infracțiunilor, cu un efect pozitiv semnificativ, utilizarea acesteia aduce cu sine multe probleme proprii.
Unele dintre aceste provocări, aplicabile în egală măsură UE și Irlandei, au fost identificate de National Retail Association din Australia, în consultare cu Dominique Lamb, comisarul pentru întreprinderi mici din Queensland, și profesorul Michael Townsley, consultant în domeniul criminalității.
În cadrul experienței australiene, principalele dezavantaje au fost identificate ca fiind:
- Sistemele CCTV necesită monitorizare umană, care poate necesita multă forță de muncă și poate fi predispusă la erori.
- Furtul și încălcarea securității datelor.
- Instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate de actori rău intenționați pentru a identifica vulnerabilități în infrastructura digitală a unui comerciant cu amănuntul, ducând la încălcări ale securității datelor. Acest lucru poate compromite datele clienților și ale angajaților.
- Tranzacții frauduloase.
- Inteligența artificială poate fi utilizată pentru a genera facturi false și preluări de conturi.
- Escrocherii direcționate. Prin analizarea datelor clienților, inteligența artificială poate fi utilizată pentru a crea înșelătorii de phishing sau scheme de fraudă extrem de personalizate, care vizează anumiți clienți sau angajați.
Se poate concluziona că, deși costurile de mai multe miliarde de euro generate de epidemia criminalității în comerțul cu amănuntul în Irlanda și în UE reprezintă o amenințare imediată și continuă la adresa viabilității financiare a acestui sector extrem de important și la adresa mediului de muncă al celor aproximativ 25,8 milioane de angajați care lucrează în comerțul cu ridicata și cu amănuntul în UE, multe dintre soluțiile propuse pot genera, de asemenea, costuri financiare și etice semnificative, care vor trebui să fie echilibrate cu atenție înainte de a fi puse în aplicare pe scară largă.