Curtea de Conturi Europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la tranziția ecologică

Într-un articol anterior, The Conservative online a avertizat cu privire la punctele slabe ale așa-numitei tranziții verzi. Un raport din 4 iulie 2024 al Curții de Conturi Europene confirmă acum argumentele apărate de Partidul ECR. În articolul din august al publicației The Conservative, revista Partidului ECR amintea deja declarația prim-ministrului italian Giorgia Meloni, potrivit căreia Tranziția Verde reprezintă „o nebunie ideologică, care trebuie absolut corectată”. Este interesant să recunoaștem că, aproximativ în același timp, auditorii Uniunii își exprimau îngrijorări similare cu privire la modul în care Comisia Von der Leyen își punea în aplicare tranziția ecologică prin distribuirea banilor contribuabililor în favoarea partidelor – publice și private – dispuse să se alăture acestei tranziții. Noul raport se concentrează asupra a patru state membre, Croația, Grecia, Portugalia și Slovacia; cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană consideră că există o bază pentru extinderea metodologiei și a concluziilor sale la întreaga Uniune, deoarece unele dintre tendințe se regăsesc în toate cele patru eșantioane analizate. Facilitatea pentru redresare și reziliență (RRF) a pus la dispoziția statelor membre 648 de miliarde EUR pentru a se redresa după Covid-19. RRF este gestionat direct de Comisia Europeană. Una dintre condițiile impuse guvernelor naționale pentru a beneficia de această facilitate a fost să aloce 37 % din fondurile primite acțiunilor climatice. Acest lucru a fost în conformitate cu propriul angajament al UE de a aloca cel puțin 30 % din bugetul său pentru perioada 2021-2027 acțiunilor climatice. Potrivit auditorilor UE, există deficiențe atât în cadrul RRF, cât și în planurile naționale de redresare și reziliență, plus inconsecvențe în punerea în aplicare a măsurilor. Cheltuielile climatice sunt urmărite cu un nivel excesiv de aproximare, ceea ce generează supraestimări. Indicii privind punerea în aplicare a RRF sunt slabe. Nu există nicio evaluare a contribuției RRF la obiectivele climatice ale UE. În plus, raportarea nu ia în considerare costurile și rezultatele. În special, obiectivele tranziției ecologice ale RRF sunt următoarele: eficiența energetică prin renovare, sisteme energetice inteligente, cercetare, surse regenerabile de energie, căi ferate, transport urban și infrastructură nepoluante, eficiența energetică în întreprinderi, gestionarea apei, gestionarea deșeurilor și biodiversitatea. Auditorii Uniunii au constatat supraestimări potențiale în aproximativ o treime din măsuri. De exemplu, există supraestimări în ceea ce privește construcția de noi clădiri eficiente, infrastructurile feroviare și rețelele electrice. Doar pentru aceste trei domenii, există o depășire de 34,5 miliarde EUR care ar fi putut fi evitată (5,3 % din bugetul total al RRF). În plus, nu există indicatori pentru măsurile care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (nici Comisia Europeană și nici multe state membre nu efectuează astfel de măsurători). În toate statele membre intervievate, plățile au fost efectuate fără o urmărire adecvată a progreselor. Pe de altă parte, nu toate măsurile climatice sunt la fel de „verzi” cum au fost planificate, iar pentru unele măsuri, bugetul a fost stabilit la un nivel prea ridicat pentru ca obiectivul să fie atins. Indicatorii privind capacitatea suplimentară instalată pentru energia din surse regenerabile nu furnizează informații privind înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile pentru producția de energie.

În consecință, auditorii Uniunii declară că nu pot „evalua măsura în care măsurile legate de climă ale RRF contribuie la acțiunile climatice”. Nu există nicio raportare cu privire la cheltuielile reale pentru acțiuni climatice, iar raportarea bazată pe estimări este atât de dezordonată, încât Comisia Europeană consideră renovarea a 45 000 de metri pătrați de clădiri în vederea tranziției ecologice la fel ca renovarea a 315 000 de metri pătrați. În mod incredibil, Comisia Europeană refuză în continuare să raporteze cu privire la cheltuielile reale. În concluzie, faptul că RRF plătește subvenții și împrumuturi pentru tranziția ecologică ca unul din cei șase piloni este destul de rău; și mai rău este că Comisia Europeană nu are nicio idee, la trei ani după lansare și plata banilor contribuabililor, dacă aceste fonduri contribuie sau nu la pilon. Sursa imaginii: Table Media