Subscribe
Într-o întorsătură surprinzătoare în timpul summitului liderilor UE din această săptămână, propunerea Consiliului European de a redirecționa miliarde de euro destinate energiei regenerabile și eforturilor de reducere a emisiilor către imigrație și apărare expune o ipocrizie evidentă în lupta globală împotriva schimbărilor climatice în cadrul UE.
Această mișcare vine la mai puțin de două săptămâni după Conferința părților de la Dubai, în cadrul căreia statele membre ale ONU s-au angajat să tripleze producția de energie din surse regenerabile.
În timp ce statele membre se confruntă cu priorități financiare concurente, această mișcare ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real al națiunilor de a aborda problema urgentă a schimbărilor climatice atunci când sunt în joc interese economice.
Propunerea președintelui Consiliului European, Charles Michel, de a reduce aproape în totalitate fondul de 10 miliarde de euro al Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), dedicat promovării tehnologiilor de energie regenerabilă, dezvăluie o tendință îngrijorătoare. În timp ce țări precum Franța, Italia și Spania au sprijinit în exterior inițiativa, reticența altor capitale europene frugale de a crește contribuțiile bugetare subliniază o ezitare în a acorda prioritate preocupărilor de mediu în fața considerațiilor financiare.
Compromisul propus de Michel presupune reducerea fondului STEP la 1,5 miliarde de euro, iar restul fondurilor să fie redirecționate către investiții militare. Această decizie vine într-un moment critic, în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocarea de a găsi un echilibru între stabilitatea economică, interesele de securitate și responsabilitatea față de mediu. Disponibilitatea de a sacrifica o parte substanțială a fondului pentru energie verde în favoarea altor priorități evidențiază influența considerentelor economice în modelarea politicii climatice.
Posibila reducere a fondului STEP este o reamintire clară a provocărilor cu care se confruntă națiunile în ceea ce privește respectarea angajamentelor lor de combatere a schimbărilor climatice. În timp ce Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase în materie de climă, deturnarea fondurilor de la inițiativele privind energia regenerabilă scoate la iveală un decalaj flagrant între retorică și acțiune. În timp ce Germania și-a redus recent bugetul pentru climă, iar politicienii de dreapta profită de opoziția față de costurile tranziției ecologice ca subiect de discuție politică, devine evident că preocupările financiare subminează efortul colectiv de a aborda criza climatică.
Disputele interne din cadrul UE cu privire la deturnarea fondurilor demonstrează lipsa de consens în ceea ce privește urgența acțiunilor în domeniul climei. Dezamăgirea premierului portughez António Costa și propunerea alternativă a premierului bulgar Nikolay Denkov reflectă tensiunea tot mai mare dintre statele membre cu priorități economice diferite. Experții din industrie, printre care Thomas Pellerin-Carlin, avertizează că acest compromis ar putea fi catastrofal pentru industria tehnologiilor curate, subminând capacitatea Europei de a concura cu liderii mondiali, precum SUA și China, în domeniul tehnologiilor ecologice, care avansează rapid.
De asemenea, această mișcare pune sub semnul întrebării unele dintre propunerile din programul pentru viitoarea președinție belgiană a Consiliului Uniunii Europene. Programul lor a fost stabilit pentru a „plasa tranziția energetică și climatică în centrul priorităților sale”.
Obiectivul belgienilor este de a „consolida uniunea energetică”, care să furnizeze „energie la prețuri accesibile pentru cetățeni și companii, să asigure o securitate puternică și fiabilă a aprovizionării și să contribuie la neutralitatea climatică”.
Cu toate acestea, propunerea Consiliului European de deturnare a fondurilor de la energia regenerabilă către imigrație și apărare nu contribuie la realizarea acestor obiective sau a țintelor cuprinse în Acordul verde.
Mai important este faptul că expune, de asemenea, o ipocrizie îngrijorătoare în lupta globală împotriva schimbărilor climatice.
În timp ce națiunile fac promisiuni mărețe și stabilesc obiective ambițioase, ezitarea de a aloca resurse adecvate inițiativelor ecologice atunci când sunt în joc interese financiare ridică îndoieli serioase cu privire la sinceritatea angajamentului lor. În timp ce liderii UE navighează în echilibrul delicat dintre stabilitatea economică, preocupările de securitate și responsabilitatea față de mediu, lumea privește cu atenție, întrebându-se dacă retorica din jurul schimbărilor climatice se va traduce în acțiuni semnificative sau dacă considerentele financiare vor continua să submineze urmărirea unui viitor durabil și conștient de mediu.