Doar 10% dintre europeni cred că Ucraina mai poate învinge

Potrivit unui raport publicat în această săptămână de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un studiu multinațional indică un pesimism tot mai mare în Europa în ceea ce privește conflictul dintre Rusia și Ucraina. Raportul, publicat înaintea celei de-a doua aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina, arată că, în medie, doar 10% dintre europeni cred că Ucraina va ieși victorioasă din conflict. Sentimentul predominant în rândul celor 12 state membre participante este că un „acord de compromis” va fi rezoluția care va pune capăt războiului.

În trei țări (Suedia, Portugalia și Polonia), există o preferință pentru susținerea eforturilor Ucrainei de a-și recâștiga teritoriul (50%, 48% și, respectiv, 47%). În alte cinci țări – inclusiv Ungaria (64%), Grecia (59%), Italia (52%), România (50%) și Austria (49%) – există o înclinație clară de a face presiuni asupra Kievului pentru a accepta o înțelegere, conform studiului. În alte părți, opinia publică este împărțită, Franța (35% pentru continuarea luptei față de 30% pentru negocierea unui acord), Germania (32% față de 41%), Țările de Jos (34% față de 37%) și Spania (35% față de 33%) prezentând opinii divergente.

În ceea ce privește perspectiva europeană asupra rezultatului militar, un număr dublu de respondenți (20%) anticipează o victorie a Rusiei în conflict. Scăderea încrederii în efortul de război ucrainean este evidentă în întreaga Europă, chiar și în cele mai optimiste state membre intervievate (Polonia, Suedia și Portugalia), mai puțin de unul din cinci respondenți (17%) crezând în potențialul Kievului de a învinge. Potrivit autorilor studiului, Ivan Krastev și Mark Leonard, această schimbare de sentiment este atribuită contraofensivei încetinite a armatei ucrainene, escaladării îngrijorărilor legate de actuala schimbare a politicii SUA și implicațiilor pe care le are potențiala realegere a lui Donald Trump asupra efortului de război. Domnul Trump nu a făcut un secret din faptul că este mult mai puțin entuziast (în comparație cu actualul președinte Joe Biden) în ceea ce privește finanțarea altor eforturi ofensive ale armatei ucrainene.

Autorii studiului consideră că, pentru a menține argumente convingătoare în sprijinul Ucrainei, liderii UE vor trebui să își ajusteze retorica pentru a evita să pară nerealiste în fața unui public sceptic. Este, de asemenea, crucial pentru Kiev să provoace o fractură în impulsul armatei ruse, având în vedere că în ultimele luni, ciclul știrilor a fost în mare parte plin de victorii ale armatei lui Putin (cu cea mai recentă la Avdiivka). O constatare extrem de notabilă a studiului este aceea că mulți consideră conflictul din Ucraina ca fiind existențial pentru Europa. Atunci când respondenții au fost întrebați care conflict a avut cel mai mare impact asupra „țării” lor și asupra „Europei” (între conflictul din Gaza, în care sunt implicați Israelul și Hamas, și conflictul din Ucraina), 33% au optat pentru Ucraina. În schimb, doar 5% au ales conflictul din Gaza. Acest lucru indică faptul că europenii recunosc din ce în ce mai mult importanța regională a acestui război și se simt responsabili pentru rezolvarea lui.

În medie, 41% dintre europeni sunt de părere că UE ar trebui fie să „sporească”, fie să „mențină constant” nivelul actual de asistență pentru Ucraina dacă Trump retrage ajutorul american. Deși doar o minoritate de europeni (20%) ar intensifica sprijinul pentru Ucraina pentru a compensa o eventuală retragere a SUA, 21% și-au exprimat preferința de a menține neschimbat nivelul de sprijin. O treime dintre respondenți (33%) ar prefera ca UE să se asemene cu SUA în ceea ce privește reducerea asistenței.

Percepții privind un al doilea mandat Trump în Europa

Una dintre principalele constatări ale activității ECFR este că majoritatea europenilor nu au sentimente plăcute față de o revenire la putere a lui Donald Trump, mai ales după comentariile dubioase făcute pe tema NATO. Domnul Trump nu este un element de stabilitate pentru alianța defensivă pe care Uniunea Europeană se bazează foarte mult, iar acest lucru se poate vedea în cel mai recent sondaj realizat de creatorii studiului. În total, 45% dintre respondenți ar fi foarte dezamăgiți și 11% destul de dezamăgiți. Chiar și în Italia, doar 16% dintre cetățeni ar dori ca fostul președinte să preia din nou funcția, față de 37,5% din populație care a votat pentru Fratelli d’Italia. Singurul stat european în care opiniile se ciocnesc puternic ar fi Ungaria, cu 28% în favoarea unei reveniri a lui Trump și 32% împotrivă.

Această percepție ar putea fi, de asemenea, legată de o conștientizarea limitelor puterii SUA în lumea de astăzi și a naturii disfuncționale a politicii interne americane. (În medie, conform sondajului nostru, 48% din populația Europei consideră că sistemul politic al Statelor Unite este distrus, inclusiv o mare majoritate în toate cele 12 țări chestionate, cu excepția Ungariei, Poloniei și României). – Ivan Krastev & Mark Leonard

Percepții privind migrația legată de război

Una dintre cele mai interesante descoperiri ale sondajului se referă la sentimentele publicului față de migranții ucraineni. Participanții din toate cele 12 țări au fost chestionați cu privire la percepția lor asupra migranților din diferite regiuni ale lumii, dacă îi văd ca pe o oportunitate sau ca pe o amenințare. În numeroase țări analizate, a existat o reținere notabilă față de imigrație, îndreptată cu precădere împotriva migranților din Orientul Mijlociu sau din Africa. Cu toate acestea, ucrainenii au fost, în general, priviți pozitiv sau, cel puțin, neutru, la fel ca persoanele din alte state membre ale UE. În medie, 28 la sută dintre respondenți au considerat că migranții din Ucraina reprezintă o oportunitate, 23 la sută i-au considerat o amenințare, în timp ce 36 la sută au considerat că nu reprezintă niciuna dintre aceste situații.

Artizanii din studiu refuză să dezvolte pe larg această problemă, manifestând o atitudine oarecum surprinsă de aceste constatări. Cu toate acestea, astfel de rezultate pot fi considerate previzibile, datorită mai multor fapte, în principal:

1) Refugiații din Ucraina au un grad mai mare de compatibilitate culturală cu rezidenții statelor membre ale UE, unii dintre ei fiind bine familiarizați cu limbile vorbite în Uniune și provenind din medii creștine.

2) Imigranții din Orientul Mijlociu și Africa au o lungă istorie de incidente de violență, abuzuri și enclavizare, după cum am explicat aici. Între timp, fluxul de migrație dinspre Ucraina nu pare să fi crescut statistic ratele criminalității sau să fi provocat incidente majore.

O situație oarecum paradoxală rezultă din faptul că cele mai mari procente de persoane au considerat migranții ucraineni ca fiind o amenințare în Polonia (40%), Ungaria (37%) și România (35%). Deși acest lucru ar putea fi atribuit parțial afluxului relativ substanțial de ucraineni pe care Polonia l-a găzduit din februarie 2022, acesta reprezintă totuși o provocare semnificativă.

Concluzii personale

După doi ani de război (și problemele financiare și umanitare care decurg din acesta), oboseala este vizibilă în tabăra europeană. Este cunoscut faptul că războiul prelungit favorizează pe cel care deține impulsul pe câmpul de luptă, iar în acest moment, deținătorul acestui impuls este Federația Rusă. Pesimismul europenilor că Ucraina nu-și va putea atinge obiectivele de la care a pornit: eliberarea întregului teritoriu ocupat încă din 2014,„până în Crimeea„, este justificat de realitățile de pe front și de schimbarea politicii SUA.

Cu toate acestea, acum este un moment în care este mai important ca niciodată să susținem cauza Ucrainei și ceea ce ar putea fi definit ca „o pace dreaptă” – o înțelegere care urmărește să prevină ocuparea în continuare a teritoriului său, dar care recunoaște, de asemenea, realitățile de pe câmpul de luptă. După ofensiva inițială a forțelor armate ucrainene, care au recucerit Harkov și Kherson, Henry Kissinger a declarat că momentul era propice pentru negocieri. Comentariile sale au fost puternic criticate atunci chiar și de către autoritățile de la Kiev, care au considerat că este vorba de o împăcare cu agresorul și de o lipsă de încredere că pot recupera tot ceea ce au pierdut. Dar adevărul este că, pe măsură ce trece timpul și ajutorul se reduce, singura parte care pare să câștige un avantaj este Rusia.

Obiectivul susținătorilor Ucrainei în acest moment ar trebui să fie reducerea la minimum a pierderilor teritoriale pe care le va suferi Ucraina și impunerea unor condiții care să garanteze evitarea unui nou conflict.

Methodology of cited study included in original source