Subscribe
Sectorul agricol al UE se va confrunta atât cu dușmani vechi, cât și cu dușmani noi în următoarele luni de vară. Inflația tot mai mare a prețurilor la alimente, războiul ruso-ucrainean în curs de desfășurare și o presiune pentru o agricultură „durabilă” vor continua să pună la încercare capacitatea sectorului de a-și menține mijloacele de trai și, mai larg, suveranitatea alimentară a UE.
Industria este pregătită să se confrunte cu noi obstacole sub forma unor condiții meteorologice nefavorabile și a efectelor potențiale ale căderii Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră (BSGI). În ansamblu, și în ciuda perspectivelor pozitive exprimate de Comisie în ultima sa „Perspective pe termen scurt pentru piețele agricole din UE în 2023”, nu trebuie să pierdem din vedere provocările cu care sectorul va continua să se confrunte.
Publicația Comisiei Europene prezintă o imagine de ansamblu, sector cu sector, a celor mai recente tendințe și perspective pentru piețele agroalimentare. În iulie, a publicat analiza și concluziile sale pentru sectorul din primul trimestru. În ceea ce privește culturile arabile și specializate, raportul a concluzionat că producția de cereale și de semințe oleaginoase din UE ar putea crește în 2023/24, cu 5% și, respectiv, 8%. În plus, se așteaptă ca exporturile de cereale din UE să crească cu 6%, în timp ce importurile de cereale ucrainene din UE scad cu 35% față de nivelurile record atinse în 2022/2023. Această ultimă scădere s-a datorat în mare parte creșterii producției interne. Sectorul zahărului se confruntă cu prețuri record, deși producția internă este mai mică cu 12%, în timp ce consumul UE rămâne stabil, iar importurile cresc. Cu toate acestea, Comisia se așteaptă la o scădere a recoltelor de cereale din cauza evoluțiilor meteorologice din primăvară.
Analizele și previziunile pentru sectorul produselor de origine animală sunt ceva mai sumbre, în special în ceea ce privește producția de carne de vită și de lapte. Fără a merge mai departe, se așteaptă ca producția de carne de vită să scadă cu 2%, chiar și cu prețurile ridicate actuale. În mod similar, se așteaptă ca producția de carne de porc din UE să se reducă cu 5,5 % din cauza unui efectiv mic de reproducători, precum și din cauza epidemiei de pestă porcină africană (PPA). Livrările de lapte din UE în 2023 ar putea fi cu 0,2% mai mici decât anul trecut, deoarece sacrificările vor crește probabil în timpul verii.
Cu toate acestea, Comisia a putut observa unele tendințe pozitive, inclusiv o creștere potențială de 2,4% a producției de păsări de curte. De asemenea, exporturile UE de lapte praf degresat, unt și produse din zer au crescut cu 33%, 11% și, respectiv, 5% în primele trei luni ale anului, ceea ce ar putea avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra redresării preconizate a exporturilor. În principal, Comisia și-a exprimat încrederea în acest sector, argumentând că industria agricolă rămâne stabilă, iar disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE.
Cu toate acestea, sectorul continuă să se confrunte cu probleme-cheie care atenuează perspectivele pozitive și pun la îndoială măsura în care agricultorii și consumatorii văd îmbunătățiri. Pe de o parte, se așteaptă ca inflația în zona euro să ajungă la 5,4% în 2023, inflația alimentară fiind responsabilă pentru o creștere de 39% a prețurilor alimentelor la nivel de consum. În plus, conflictul continuu din Ucraina împiedică orice reducere a costurilor de producție și a costurilor fixe asumate de agricultori și, în condițiile în care nu se întrevede un final, indică un viitor sumbru în ceea ce privește îmbunătățirea situației. Cu toate acestea, fermierii se dovedesc destul de rezistenți și adaptabili, ceea ce ar putea aduce ceva speranță pentru viitor. În sfârșit, sectorul agricol continuă să se confrunte cu o problemă cheie: lipsa de voință a Comisiei Europene de a ușura cerințele Politicii Agricole Comune (PAC) legate de mediu și durabilitate. În principal, refuzul Comisiei de a permite fermierilor să cultive pe terenuri în paragină sau pe fâșii tampon, pentru a numi doar câteva, în numele construirii unei „agriculturi rezistente”, îi lasă pe fermieri în situația de a se confrunta cu o scădere a randamentelor culturilor în urma secetei și a condițiilor meteorologice nefavorabile.
Mai rău, sectorul se confruntă cu un nou set de probleme care pun sub semnul întrebării perspectivele pozitive ale Comisiei. Producția din acest sector este afectată în principal de condițiile meteorologice nefavorabile care persistă. De exemplu, temperaturile ridicate înregistrate în această vară au afectat în mod semnificativ culturile de vară, cum ar fi porumbul, soia și floarea-soarelui. În plus, sectorul s-ar putea confrunta cu un nou set de dificultăți legate de căderea acordului privind cerealele din Marea Neagră și de consecințele acestuia asupra prețurilor mondiale ale alimentelor. Cu toate acestea, este mult prea devreme pentru a ne da seama de efectele sale, iar tendințele pozitive identificate de Comisie aduc ceva speranță pentru viitor. În orice caz, nu trebuie să pierdem din vedere provocările cu care se confruntă sectorul și trebuie să lucrăm pentru a dota actorii critici ai sectorului cu instrumentele necesare pentru a le face față.