Subscribe
Problemele critice persistă la scară globală în ceea ce privește conflictele în curs și rezoluțiile posibile complicate. Confruntarea televizată în direct de săptămâna trecută dintre Donald Trump și Volodymyr Zelensky a schimbat, de fapt, încă o dată fața războiului dintre Rusia și Ucraina: Sprijinul SUA pentru aceasta din urmă a scăzut, la fel ca și semnarea acordului privind mineralele de pământuri rare, dat aproape ca sigur cu câteva ore înainte de discuțiile de la Casa Albă. Nu numai atât: magnatul a avut cuvinte grele la adresa numărului unu ucrainean, subliniind, încă o dată și din punctul său de vedere, inadecvarea lui Zelenski ca lider și interlocutor pentru a ajunge la un armistițiu. La rândul său, președintele ucrainean a reiterat că este gata să facă un pas înapoi atât timp cât Ucraina aderă la NATO și se găsește o soluție pe termen lung pentru menținerea păcii. Aceste declarații au fost făcute în timpul diferitelor întâlniri cu premieri europeni, cum ar fi premierul britanic, și cu regele Carol al III-lea în zilele care au urmat ciocnirii din Biroul Oval. Trebuie spus că, în ultimele ore, par să fi avut loc noi evoluții: Trump, la sfârșitul unui discurs foarte lung în fața Congresului, a dezvăluit că a perceput un Zelensky într-adevăr gata „să se așeze la masa păcii”. Apoi, duminică, 2 martie, a avut loc summitul de la Londra, la care au participat liderii europeni. Un summit care a urmărit să ia situația în față și să clarifice în ce direcție să se procedeze pentru a „proteja Occidentul și valorile sale”.
Întâlnirea dintre liderii europeni
Imediat după întâlnirea dintre Trump și Zelensky, Meloni a relatat pe paginile sale de socializare că „orice divizare a Occidentului” slăbește țările și „îi favorizează pe cei care ar dori să vadă declinul civilizației noastre”. Prim-ministrul italian a dorit să sublinieze de la început că „o divizare nu ar fi bună pentru nimeni”. Prin urmare, a continuat ea, „este necesar un summit imediat între Statele Unite, statele europene și aliați pentru a vorbi deschis despre modul în care intenționăm să facem față marilor provocări de astăzi. Începând cu Ucraina, pe care am apărat-o împreună în ultimii ani, și provocările cu care vom fi chemați să ne confruntăm în viitor”. Acesta este răspunsul Italiei, care urmărește să găsească un echilibru fără a defini în mod clar o strategie; mai mult decât orice altceva, obiectivul este de a ajunge la o confruntare constructivă între părți. Așadar, iată o primă întâlnire între liderii europeni. Coordonatorul lucrărilor a fost prim-ministrul britanic Starmer care, cu doar câteva ore mai devreme, avusese ocazia să discute cu Zelenski și să își reitereze sprijinul total pentru Ucraina. Cu siguranță, stabilirea unui plan pentru pace este cea mai complexă provocare cu care s-a confruntat Occidentul în mulți ani. Trump merge într-o singură direcție și pare să dorească să facă acest lucru indiferent de coaliția occidentală. De asemenea, trebuie adăugat că anunțul unor tarife vamale de 25 % pentru Europa nu a contribuit la climatul deja tensionat dintre părți. În orice caz, la reuniune au participat și alte țări, precum Canada și Turcia. Ideea ar fi de a construi o coaliție cu statele non-europene, însă nevoia de cooperare cu Statele Unite rămâne o prioritate. Prin urmare, premierul britanic a precizat celor prezenți că a avut discuții cu președintele american, pentru a-i explica planul comun al Angliei și Franței. De asemenea, el a subliniat că țara sa va continua să sprijine Ucraina în achiziționarea de noi arme. Se face referire la un împrumut de peste 1,5 miliarde de lire sterline. Acesta este un mod de operare total opus celui utilizat în schimb de Trump, care a suspendat ajutorul acordat Ucrainei în absența unui acord între părți cu privire la „pacea” dorită în termenii SUA. „Coaliția celor dispuși”, așa cum a fost numită de liderii propuși, începe cu o încetare a focului. Sau cel puțin asta a explicat Macron pentru Le Figaro după întâlnire. De fapt, ar începe cu o oprire de o lună care ar permite doar ciocnirile terestre. Încă o dată, atât Macron, cât și Starmer și-au reiterat deschiderea pentru trimiterea de trupe europene pe teritoriul ucrainean; o soluție care, totuși, nu i-a convins pe alți lideri, precum cancelarul german și premierul italian.
Soluția lui Von der Leyen: 800 de miliarde pentru apărare
În timp ce aștepta să înțeleagă evoluțiile diplomatice ale problemei, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a prezentat un nou plan de apărare. Tonul folosit de președinta Comisiei în comunicarea angajamentului său a fost serios. „Trăim în vremuri periculoase”, a spus ea fără menajamente, „consecințele ar putea fi devastatoare”. Și pe tavă a venit o sumă bună de 800 de miliarde pentru apărare. Ideea, trebuie spus, nu a fost pe placul tuturor, în Italia atât majoritatea cât și opoziția au găsit în poziția adoptată de Comisie o acuitate pripită care nu ar indica cea mai bună soluție pentru țările europene. Von der Leyen, cu toate acestea, a precizat că nevoia a fost exprimată de vocile liderilor care au participat la diferitele summituri. De fapt, în timpul propriului său discurs, a împărtășit: „În diferitele reuniuni din ultimele săptămâni – ultima acum două zile la Londra – răspunsul capitalelor europene a fost pe cât de răsunător, pe atât de clar. Suntem într-o eră a reînarmării. Iar Europa este pregătită să crească masiv cheltuielile pentru apărare. Atât ca răspuns la urgența pe termen scurt de a acționa și de a sprijini Ucraina, cât și pentru a răspunde nevoii pe termen lung de a ne asuma o mai mare responsabilitate pentru securitatea noastră europeană”. Propunerea se bazează pe cinci idei pilon într-un document care poartă titlul „Rearmarea Europei”; într-adevăr, acest titlu este cel care a provocat cele mai multe îngrijorări. Acesta va fi discutat pe larg la summitul convocat pentru joi, 6 martie, la care vor participa toate statele. Cuvântul „urgent” a fost folosit de mai multe ori pentru a defini abordarea, atât de mult încât au fost introduse și reduceri birocratice pentru a grăbi lucrurile și a fi pregătiți.
Cum se împart cele 8 miliarde
Concret, Pactul de stabilitate este pus sub semnul întrebării. Derogările la pact, de fapt, ar genera 650 de miliarde în patru ani pentru a apăra Uniunea Europeană. Von der Leyen, prin urmare, a explicat că va fi activată clauza de salvgardare națională a Pactului de stabilitate și creștere. O condiție care ar permite tuturor statelor membre să crească cheltuielile pentru apărare „fără a declanșa procedura de deficit excesiv”. Apoi, ea a vorbit despre un nou instrument care ar trebui să ofere aproximativ 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi statelor. Evident, referința rămâne la sectorul apărării. Practic, este vorba despre furnizarea de arme și „apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete și muniție, drone și sisteme antidrone, dar și alte nevoi, precum cibernetica și mobilitatea militară”. În acest fel, după cum afirmă numărul unu al Comisiei, va fi ușor să se intervină în sprijinul Ucrainei. În cele din urmă, un al treilea punct care privește în direcția puterii bugetului UE. Comisia consideră că eforturile în această direcție pot garanta rezultate pe termen scurt. „Vom propune”, a explicat von der Leyen, „posibilități și stimulente suplimentare pentru acele state membre care decid, dacă doresc să utilizeze programele politicii de coeziune, să crească cheltuielile pentru apărare”.