Subscribe
La 13 decembrie, premierul spaniol Pedro Sánchez a luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg cu ocazia încheierii președinției spaniole a Consiliului European, care a început în iulie și se va încheia în decembrie.
În timpul sesiunii plenare, șeful delegației VOX (ECR) din Parlamentul European, Jorge Buxadé, l-a acuzat pe premierul spaniol Pedro Sánchez că „a distribuit fonduri europene între organismele publice pentru a-și țese propria rețea de favoruri personale”.
Această acuzație a venit la câteva zile după ce guvernul lui Pedro Sánchez a trimis în sfârșit Comisiei Europene lista celor mai mari 100 de beneficiari de fonduri europene, cu câteva săptămâni de întârziere și după mai multe avertismente din partea Comisiei. O listă care arată că aproape 60% dintre principalii beneficiari ai fondurilor Next Generation aparțin sectorului public și că Adif – entitatea publică feroviară aflată în subordinea Ministerului Transporturilor – este entitatea care a primit cele mai multe finanțări, cu aproape jumătate din fondurile acordate în top 100, depășind 2.500 de milioane. Acesta este urmat chiar de Ministerul Transporturilor, cu 307 milioane, iar pe locul trei se află institutul de stat pentru securitate cibernetică Incibe, cu 171 de milioane. Adevărul este că trebuie să mergem până pe locul opt în tabel pentru a găsi prima companie privată. Analizând lista, putem observa că doar 39% dintre acești 100 de beneficiari majori ai așa-numitului Plan de redresare și transformare pentru Spania sunt companii private. Dintre cele 100, 5,1 miliarde au fost deja acordate, ceea ce reprezintă 14% din fondurile primite până în prezent de Spania.
Distribuția face parte din strategia guvernului Sánchez de a îngrășa și domina sectorul public spaniol, cu scopul de a câștiga loialitatea angajaților publici și de a deține controlul asupra tuturor organismelor de stat. În acest sens, am văzut deja în ultimii ani cum s-a înmulțit numărul angajaților din sectorul public – a crescut cu peste 400.000 de lucrători din 2018 și depășește acum 3.5 milioane – și cum președintele Sánchez a plasat prieteni și rude în funcții de conducere în companii publice precum Correos -compania publică a Poștei de scrisori-, Sociedad Estatal de Participaciones Industriales (SEPI), Centro de Investigaciones Sociológicas (CIS) -organizația publică responsabilă cu realizarea de sondaje politice și sociale-, sau procuratura generală a statului, printre multe altele.
Această controversă privind lipsa de control asupra utilizării fondurilor europene în Spania a avut loc în același timp cu publicarea de către Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a raportului anual antifraudă pentru 2022. Un document în care sunt colectate și evaluate „eforturile UE de combatere a fraudei și măsurile necesare pentru o mai bună protecție și control al fondurilor UE”. În acest document, organismul european de supraveghere nu a ezitat să evidențieze riscul mare „pentru interesele financiare ale UE din cauza nepotismului în achiziționarea de fonduri europene”.
Textul aprobat evidențiază două elemente financiare dubioase: „Fondurile UE pentru asistență în țările din afara UE și banii alocați pentru a face față răspunsului Europei la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. Ambele nu sunt „supravegheate și controlate în mod adecvat”. În final, textul solicită Comisiei Europene să „efectueze verificări mai amănunțite pentru a se asigura că fondurile UE ajung la cei care au cea mai mare nevoie”.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că o delegație a Comisiei pentru bugete a efectuat o vizită de trei zile în Spania în luna februarie a acestui an pentru a examina transparența și eficiența gestionării de către guvern a fondurilor UE de nouă generație în Spania. În cadrul unei conferințe de presă care a urmat vizitei, șefa delegației, eurodeputata germană Monika Hohlmeier, a declarat că transparența cu care Spania implementează fondurile „ar putea fi îmbunătățită”. Pe lângă îmbunătățirea transparenței, Hohlmeier a declarat că Spania trebuie să reducă deja birocrația și să acorde mai multă atenție coguvernării cu comunitățile autonome.