Evoluția educației în statele membre

În 2023, Comisia Europeană a analizat situația educației și formării în statele membre respective.
Această monitorizare include diferite elemente, cum ar fi salarizarea în sectorul educațional, nivelurile scăzute de performanță în diferite materii (citire, matematică și științe) sau nivelul de absolvire a învățământului secundar superior.
În cazul Italiei, raportul subliniază faptul că directorii de școli sunt relativ bine plătiți; pe de altă parte, abandonul școlar timpuriu se află pe o tendință descendentă (în prezent este de 11,5%, în timp ce în UE este de 9,6%).
Nivelul de alfabetizare al elevilor italieni de clasa a patra se situează peste media UE (537 de puncte față de 527).
În ceea ce privește Polonia, rezultatele slabe la citire, matematică și științe (14,7%, 14,7% și, respectiv, 13,8%) rămân mult sub media UE (22,5%, 22,9% și, respectiv, 22,3%).
Fostul guvern conservator aflat la putere până în 2023 a alocat 4,9 % din PIB cheltuielilor publice pentru educație, cu puțin peste media UE de 4,8 %; dacă se analizează ca procent din totalul cheltuielilor publice, diferența este și mai mare în favoarea cifrelor naționale ale Poloniei, cu 9,8 % față de 9,4 % în Uniune.
Dacă ne întoarcem la un alt stat membru cu un guvern conservator, Ungaria, nivelul de absolvire a învățământului secundar superior depășește media UE cu o marjă scurtă, și anume 83,7 % față de 83,6 %.
Ca și în cazul Poloniei, cheltuielile publice pentru educație în Ungaria, în conformitate cu politica decisă de partidul Fidesz, depășesc cu mult datele generale ale Uniunii: 4,9 % din PIB-ul național (la fel ca Polonia) și 9,8 % din cheltuielile publice totale, din nou egale cu omologul lor polonez și peste media celor 27.
Ce se întâmplă cu statele membre cu guverne de stânga?
Au ele performanțe mai bune în domeniul educației, așa cum se laudă de obicei?
Este educația o prioritate reală pentru acestea și care sunt rezultatele lor, nivelul lor de eficiență?
Să ne concentrăm mai întâi asupra celei mai radicale dintre ele, și anume Spania, gestionată de coaliția socialist-comunistă aflată la putere.
Rezultatele slabe la citire și matematică (23,2% și, respectiv, 24,7%) depășesc media UE (22,5% și, respectiv, 22,9%).
Rezultatele slabe la științe (21,3 %) arată un rezultat mai bun decât cel al Uniunii (22,3 %); cu toate acestea, este interesant faptul că s-a degradat cu mai mult de trei puncte procentuale de-a lungul ultimilor zece ani, de la 18,2 % în 2012 la 21,3 % în prezent.
În această perioadă, Spania a trecut de la un guvern de centru-dreapta la cel condus de Pedro Sanchez până în prezent.
Investițiile în educație prezintă niveluri mai scăzute, atât în comparație cu cele două țări anterioare, cât și cu media UE.
În plus, un sfert dintre profesori nu au stabilitatea locului de muncă, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a avertizat în mod repetat Spania să reducă contractele temporare în sectorul public la 8% până în 2025, un obiectiv deja imposibil de atins.
Elevii spanioli de clasa a patra au rezultate mai slabe decât restul (521 de puncte față de 527 în Uniunea Europeană).
Rata de ocupare a absolvenților de formare profesională este printre cele mai scăzute din UE.
În sfârșit, să comparăm cazurile anterioare cu cele mai mari două economii dintre cele 27 de state membre, cele ale Germaniei și Franței.
Raportul avertizează că școlile germane se confruntă cu o lipsă gravă de profesori, în special în disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică).
Acest lucru se datorează, în parte, faptului că profesia de profesor în Germania este lipsită de atractivitate, în ciuda salariilor relativ bune. Peste un sfert dintre profesori (28%) nu i-ar sfătui pe tineri să intre în această profesie din cauza volumului mare de muncă și a lipsei generale de prestigiu.
În contrast cu lipsa de profesori, în special de profesori STEM, Germania are cea mai mare proporție de absolvenți STEM dintre toți absolvenții, cu 11% peste media UE.
În ceea ce privește Franța, profesorii menționează, de asemenea, salariile mici, condițiile de muncă și prestigiul scăzut perceput ca fiind principalele dificultăți în munca lor.
Mai mulți profesori temporari sunt angajați pentru a ocupa posturile vacante, dar adesea fără același nivel de calificare.
Nivelul scăzut al rezultatelor la citire și științe a crescut în ultimii zece ani.
Sursa imaginii: Spațiul European al Educației