Există un sistem judiciar demn de încredere?

Europa suferă de multe maladii, iar una dintre acestea este deteriorarea încrederii în instituțiile publice, după decenii de polarizare. Ambele părți ale eșichierului politic au motive istorice – poate atât reale, cât și imaginare – pentru a nu avea încredere în corpul stabilit al sistemului judiciar, al forțelor de ordine și al funcționarilor guvernamentali.

Pentru aripa stângă, poate exista o convingere predominantă că instituțiile publice sunt corupte de capitalism sau de forțele reacționare represive. De asemenea, stânga are o istorie de antagonism față de autoritatea „burgheză” tradițională, cum ar fi poliția și drepturile de proprietate.

Pentru aripa dreaptă, și mai ales în ultima vreme, instituțiile publice pot fi văzute ca fiind infiltrate de birocrați progresiști, create de profesori universitari radicali cu scopul de a răsturna modurile tradiționale de viață și de a introduce o nouă ordine globală.

Pe măsură ce cele mai importante viziuni politice opuse ale epocii noastre se confruntă în Europa în cadrul diferitelor alegeri, cetățenii devin din ce în ce mai precauți cu privire la corupția instituțiilor lor comune, indiferent în care dintre cele două narațiuni de mai sus se încadrează. Într-un raport recent al Polling Europe, mai mulți europeni, răspândiți în întreaga UE, cred că integritatea sistemului de justiție din țara lor este compromisă de forțele politice, decât cei care cred că sistemul de justiție este independent, așa cum se pretinde. Această neîncredere nu este răspândită în mod egal – este mai frecventă la dreapta – dar constatările arată clar că există o criză de încredere în instanțele europene.

Are dreptate dreapta cu privire la instanțe?

În total, 57% din cei peste 5 000 de respondenți la Polling Europe cred că sistemul judiciar din țara lor este „condiționat de puterea politică”. Cei mai mulți dintre aceștia (37% în total) cred că este doar parțial, dar 20% consideră că sistemul lor judiciar este complet compromis. Puțin peste o treime, 36%, au încredere că judecătorii lor sunt „independenți”. Doar 9 % cred că idealul unui sistem judiciar „complet independent” este adevărat. Extrema „condiționată” este astfel de două ori mai mare decât extrema „independentă”.

În plus, 50% dintre respondenți susțin că au doar „puțină” sau deloc încredere în sistemul lor judiciar, comparativ cu 46% care au fost mai optimiști.

Rezultatul ridică întrebarea cum arată viitorul politic al Europei. Având în vedere numărul de idei radicale privind migrația și libertățile civile care circulă în discursul politic, politicienii vor târî instanțele pe un teritoriu neexplorat pentru mult timp de acum înainte, în întreaga Europă. Prin urmare, este extrem de important ca încrederea publică în statul de drept să fie menținută. În situația actuală, civilizația noastră a eșuat în mod evident în această menținere.

Conform sondajului, respondenții care au votat ultima dată pentru un partid afiliat la grupul parlamentar european ECR sunt cei mai sceptici în ceea ce privește independența instanțelor, cu 73%. Votanții acestui grup, la egalitate cu votanții grupurilor naționaliste mai dure PfE și ESN, au, de asemenea, cea mai mică încredere în sistemul lor judiciar. Alegătorii grupurilor de stânga și mai centriste au o părere mult mai optimistă despre sistemul judiciar, în special alegătorii Verzilor.

Dacă percepțiile populare ilustrate de cifre sunt un indiciu al realității, narațiunea conservatoare și naționalistă privind instanțele părtinitoare progresiste pare să fie cea mai adevărată. Argumentele în favoarea ideii de dreapta sunt susținute și de recentele hotărâri judecătorești controversate din diferite părți ale Europei, care au fost acuzate că stau în calea democrației electorale: interzicerea participării a doi candidați naționaliști la alegerile prezidențiale din România și interzicerea participării prolifei Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din Franța. Demne de menționat sunt și controversele legate de recenta codificare a „justiției pe două niveluri” în Regatul Unit, unde judecătorii au fost instruiți să acorde avantaje infractorilor aparținând minorităților etnice și religioase la pronunțarea sentinței.

Toate acestea vin ca urmare a faptului că sistemele juridice, nu numai din Regatul Unit, ci și din Germania și Suedia, au fost criticate la nivel internațional pentru încălcarea drepturilor omului privind libertatea de exprimare, într-o serie de incidente care au fost, de asemenea, percepute ca fiind părtinitoare împotriva conservatorilor și naționaliștilor.

Imaginate sau reale, prejudecățile arată că sistemul judiciar din mai multe țări europene are o sarcină poate aproape imposibilă de a reconstrui încrederea cetățenilor săi.

O observație cu privire la diferența dintre încredere și independență

Rezultatele Polling Europe arată că aprecierea publicului pentru instanțele independente nu este neapărat în concordanță cu încrederea pe care o acordă acestora. Nu există niciun grup intervievat în care cifrele să corespundă perfect.

În unele grupuri, diferența este marginală; în rândul liberalilor care votează pentru partide aparținând grupului RE, 50 % au încredere în instanțe, în timp ce 48 % cred că acestea sunt independente, iar pentru votanții ECR cifrele sunt de 29 și, respectiv, 22. Cu toate acestea, în cazul votanților Verzilor, doar 47 % consideră că sistemul judiciar este independent, dar tot 60 % au încredere în instanțe. Poate că acest lucru reflectă o atitudine conform căreia unii acceptă ca sistemul judiciar să fie fraudat, atât timp cât este în favoarea lor.

În schimb, deși conceptul de independență a instanțelor față de manipularea politică este un principiu central al statului de drept și al societății occidentale, unele grupuri ar putea să nu aibă încredere într-o instanță care este cu adevărat complet independentă de politică. La urma urmei, cercetătorii și interpreții juridici ar putea avea nevoie, de asemenea, de verificări și echilibre, s-ar putea argumenta. Acest lucru seamănă cu o atitudine care a fost evocată de diverși lideri populiști de dreapta în diferite momente și locuri, pentru a responsabiliza sistemul judiciar în numele democrației.