Fără Schengen, fără proiect european

Viitorul spațiului de liberă circulație Schengen este din nou pus sub semnul întrebării prin decizia Poloniei și a Republicii Cehe de a introduce controale la frontiera cu Slovacia. Ei au fost urmați de Austria, care a anunțat o intensificare a controalelor la „punctele” de frontieră cu aceeași țară.

România privește această situație cu îngrijorare și o oarecare frustrare, pentru că așteaptă de mai bine de un deceniu și jumătate să fie primită în Schengen, timp în care a făcut tot ce era necesar pentru a-și întări securitatea frontierelor. Reculul Schengen a început în 2015, odată cu reintroducerea controalelor la frontierele interne în șase țări, pe fondul crizei migrației. Următoarea lovitură pentru Schengen – al cărui principiu de bază este libertatea de circulație – a fost dată de pandemii, multe state membre restricționând în mod repetat această libertate în numele sănătății publice. Dezbaterile privind necesitatea reformei Schengen, deschise în urmă cu aproape un deceniu, nu au dus practic la niciun rezultat, iar evenimentele recente nu fac decât să alimenteze retorica unor țări, precum Austria, care susține că Schengen nu este funcțional (și, în concluzie, nu se justifică extinderea sa). Dar un Schengen nefuncțional și fragil pune în pericol însăși existența proiectului european, a avertizat în 2019 Tanja Fajon, fost eurodeputat S&D, în prezent ministru de externe al Sloveniei.

În ajunul alegerilor parlamentare, Polonia a anunțat recent controale temporare la granița cu Slovacia, invocând temeri că un aflux de migranți ar putea pune stăpânire pe țară. În realitate, măsura vine pe fondul recentului scandal de corupție din consulatele sale, care ar fi acordat sute de mii de vize ilegale unor cetățeni din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Interpretată de analiști ca o declarație de forță a guvernelor care vor să arate că sunt ferme în privința migrației, reintroducerea controalelor la frontiere pare, pentru executivul de la Varșovia, în acest moment, o încercare de a atenua efectele scandalului vizelor. În același timp, problema migrației se află în centrul campaniei electorale din Polonia. În ziua votului, polonezii sunt chemați să voteze în cadrul unui referendum privind acceptarea sau nu a migranților relocați din alte țări ale UE.

71.000 de treceri ilegale în Germania numai în acest an

Polonia a fost urmată de Republica Cehă, care a anunțat imediat că, „în coordonare” cu vecinii săi, va lua aceeași măsură. Acesta a fost urmat de guvernul cancelarului austriac Karl Nehammer, care a declarat că Austria va intensifica controalele la granița cu Slovacia pentru a-i descuraja pe traficanții de migranți înainte ca aceștia să schimbe ruta. Anterior, Germania luase o măsură similară, anunțată cu o zi înainte de reuniunea Consiliului JAI, care avea pe ordinea de zi migrația. Acest lucru vine în contextul în care poliția federală germană a raportat 71.000 de treceri ilegale de frontieră de la începutul anului.

Problemele Poloniei cu imigranții ilegali sunt de netăgăduit. În urmă cu aproape un an, în noiembrie 2022, Polonia a anunțat că va baricada cu sârmă ghimpată granița sa cu enclava rusă Kaliningrad pentru a ține la distanță migranții și pentru a le da localnicilor un sentiment de securitate. Aproximativ în același timp, Bulgaria a anunțat o măsură similară. Gardul de sârmă ghimpată, cu o lungime de 33 de kilometri, urma să fie construit în câteva luni la granița cu Turcia. Apoi, în decembrie 2022, Austria, care la acea vreme înregistra o creștere a numărului de migranți și de solicitanți de azil, a cerut Uniunii Europene să aloce fonduri suplimentare – 2 miliarde de euro – pentru a ridica astfel de garduri de sârmă ghimpată la frontierele externe ale UE.

Granița dintre Serbia și Ungaria, una dintre cele mai frecventate rute terestre pentru migranți

Ungaria are, de asemenea, probleme cu migranții ilegali. Premierul ungar Viktor Orban, care în 2015 construia și el garduri de sârmă ghimpată și arăta cu degetul spre România, a recunoscut recent că problemele vin de la granița Ungariei cu Serbia. Și nu pe o rută care să includă România, așa cum susține cancelarul austriac Nehammer. Iar la granița Ungariei cu Serbia, între traficanții de migranți și poliția ungară, are loc un adevărat „război”, în care sunt folosite arme de foc, susține Orban.

Începând din 2015, șase țări – Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia și Suedia – au introdus controale la frontierele interne Schengen din cauza unor „circumstanțe excepționale”. Deși aceasta trebuia să fie o măsură temporară, care putea fi prelungită pentru maximum doi ani, de atunci și până în prezent, guvernele acestor state au profitat de diverse motive juridice, profitând de o „zonă gri” a legislației Schengen, depășind cu mult acest termen. De vină a fost și pandemia de Covidiu, care a permis tuturor statelor membre să instituie controale temporare la frontiere pentru a proteja sănătatea populației.

În 2018-2019, în timpul dezbaterilor privind modificarea legislației Schengen, poziția Parlamentului European a fost aceea de a limita dreptul statelor de a introduce astfel de controale la frontieră prin definirea clară a circumstanțelor în care această măsură poate fi luată și prin reducerea perioadelor în care poate funcționa.

Raportorul Comisiei LIBE de la acea vreme, eurodeputatul sloven Toja Fajon, a declarat că în noul Cod al Frontierelor Schengen este necesar să se includă condiții foarte clare pentru situațiile în care țările pot introduce temporar controale la frontieră. Potrivit lui Fajon, controalele la frontiere ar trebui considerate ca fiind ultima soluție, iar situațiile extraordinare în care ar trebui introduse ar fi evenimentele sportive sau fluxurile mari de migrație. În caz contrar, a spus ea, însăși esența Schengen este pusă în pericol, deoarece „fără Schengen, nu există proiect european”.

În conformitate cu Codul Schengen, statele membre au în prezent dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări grave și reale la adresa ordinii publice sau a securității interne. După pandemia Covid în 2021, Comisia Europeană a venit cu un proiect de revizuire a Codului Schengen pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja utilizarea unor măsuri alternative, cum ar fi controalele polițienești specifice și îmbunătățirea cooperării polițienești. Cu toate acestea, raportul Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European (LIBE) privind reforma acquis-ului comunitar în domeniul liberei circulații a fost un raport într-o direcție complet diferită. Adică, potrivit documentului, spațiul Schengen nu va mai fi la fel de liber ca înainte de pandemie. Noile norme sunt concepute pentru a permite statelor membre să introducă controale la frontieră pentru anumite perioade de timp, atunci când consideră că acest lucru este necesar din diverse motive întemeiate. Cu toate acestea, aceste reglementări subminează însăși fundamentul spațiului Schengen, și anume libertatea de circulație. Este de remarcat că deputații europeni doresc ca unele dintre conceptele legate de migrație din propunerea Comisiei să fie eliminate din legislația Schengen, argumentând că acestea aparțin unei legi speciale privind azilul. Negocierile privind această reformă sunt însă blocate în Consiliul Uniunii Europene. Aceasta în ciuda faptului că reforma Schengen a fost una dintre prioritățile președinției franceze a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2022, anunțată de liderul de la Elysee, Emmanuel Macron. El ar fi dorit „instituirea unei direcții politice a Schengen”, cu reuniuni regulate ale miniștrilor europeni responsabili, astfel încât „controalele la frontiere să fie consolidate”. În cadrul acestor reuniuni, miniștrii UE ar putea, dacă ar considera necesar, să propună crearea unor mecanisme de sprijin de urgență în situații de criză la frontiera unui stat membru.

Aceste mecanisme de sprijin „trebuie să poată conta pe sprijinul Frontex, dar și pe solidaritatea statelor membre cu poliția și jandarmii”, a spus Macron.

Per total, pentru România, situația actuală – în care încrederea în funcționalitatea Schengen este din ce în ce mai scăzută, iar măsurile de impunere a controalelor la frontiere îi erodează fundamentul – aduce speranță. O nouă extindere către România și Bulgaria ar putea avea loc însă într-un context în care s-ar putea face presiuni asupra Austriei și Olandei pentru a accepta extinderea spațiului Schengen tocmai pentru a demonstra că lucrurile merg bine, că Schengen funcționează și are un viitor în cadrul Uniunii Europene.