360 de milioane de cetățeni europeni se pregătesc să voteze. De fapt, între 6 și 9 iunie, alegătorii din cele 27 de state membre ale UE vor merge la urne pentru a reînnoi Parlamentul Bătrânului Continent. În comparație cu acum cinci ani, atât numărul de alegători eligibili – întrucât la ultimul tur de scrutin au votat și locuitorii Regatului Unit, care a părăsit oficial Europa la 31 ianuarie 2020 -, cât și contextul geopolitic s-au schimbat. Vor cântări greu în deciziile cetățenilor de pe Bătrânul Continent urmările pandemiei, conflictul ruso-ucrainean, crizele energetice și climatice, intrările neregulamentare în Europa și problema fluxurilor migratorii incontrolabile (potrivit raportului Frontex, în primele două luni ale anului 2024, 31.200 de persoane au sosit ilegal în interiorul granițelor europene; ruta cea mai tranzitată a devenit cea vestică, cu 12.100 de migranți care au părăsit țărmurile Mauritaniei pentru a debarca pe țărmurile Insulelor Canare), acordul verde care urmează să fie revizuit sau reformat și pierderea competitivității companiilor europene în comparație cu Statele Unite și China. Miza nu este doar compoziția politică a hemiciclurilor de la Strasbourg și Bruxelles, ci și viitorul Europei, cu prioritățile sale care trebuie abordate și cu noile probleme care trebuie plasate în centrul agendei politice a Comisiilor.
Așteptarea se apropie de sfârșit, la fel ca și campania electorală. Ochii analiștilor politici sunt ațintiți în special asupra câtorva țări care vor juca un rol cheie în determinarea noului echilibru continental. Printre acestea se numără cu siguranță Italia. În zilele de 8 și 9 iunie – în „Cizmă” se va vota sâmbătă, 8 iunie, între orele 14.00 și 22.00, și duminică, 9 iunie, între orele 7.00 și 23.00 – 47 de milioane de alegători cu drept de vot vor fi chemați să aleagă 76 de reprezentanți, adică 10,55 % din cei 720 de eurodeputați.
Fratelli d’Italia devine principalul partid. Comparativ cu 2019 – când, în calitate de a cincea forță politică a țării, a reușit să îi aleagă pe copreședintele Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Nicola Procaccini (ales în circumscripția Italia Centrală), pe șeful delegației FdI-ECR, Carlo Fidanza (circumscripția Nord-Vest), Sergio Antonio Berlato (circumscripția Nord-Est), Pietro Fiocchi (Circumscripția Nord-Vest), Chiara Maria Gemma (Circumscripția Sud), Giuseppe Milazzo (Circumscripția Insulelor), Denis Nesci (Circumscripția Sud), Vincenzo Sofo (Circumscripția Sud) și Raffaele Stancanelli (Circumscripția Insulelor) – are alte cifre, o altă greutate politică și instituțională și peste 580 de zile de bună guvernare. Munca depusă de prim-ministrul Giorgia Meloni, atât la nivel național, cât și internațional, a redat credibilitate națiunii. Faptul că Italia, datorită directivelor, orientărilor și politicilor guvernului Meloni, contează mult mai mult în Europa este un fapt dovedit. Chiar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nominalizată ca „spitzenkandidaten” de către Partidul Popular European, a reiterat în timpul dezbaterii dintre candidații nominalizați pentru preluarea mandatului la Palatul Berlaymont că a lucrat foarte bine cu premierul italian. Vântul s-a schimbat, iar Nicola Procaccini a subliniat și el acest lucru.
„În mod obiectiv”, a declarat copreședintele Grupului ECR și candidatul numărul doi al Fratelli d’Italia – imediat după premierul Giorgia Meloni – în marja Premiului Orașul Romei, „în Europa, oamenii nu mai privesc Italia cu prejudecăți, aceleași prejudecăți care au însoțit nașterea acestui guvern condus de premierul Giorgia Meloni. Astăzi, situația este diferită, iar acest lucru se poate observa și în modul și tonul folosit de cele mai importante mijloace de informare europene pentru a relata despre țara noastră. Dacă cel mai influent ziar german recunoaște că i-a subestimat pe italieni, iar dacă unul dintre cele mai importante ziare britanice se întreabă cum a reușit Italia să facă ceea ce Marea Britanie putea doar să viseze, fără a lua în considerare faptul că în fiecare zi apar atestări de acest tenor pentru a sublinia tocmai schimbarea de perspectivă, înseamnă că Italia este în sfârșit văzută într-o poziție puternică, credibilă și solidă. A venit momentul în care această poziție trebuie consolidată. Este acum sau niciodată.”
Pe scurt, Italia este pregătită să urce pe scenă și să își croiască un rol de lider în cadrul instituțiilor continentale.
„Cred că punctul de echilibru este menit să se deplaseze spre dreapta”, a adăugat Procaccini. „Cred că putem spune deja că Comisia Europeană, fiind o expresie a guvernelor și nu a Parlamentului, va fi de centru-dreapta, la fel ca și Consiliul European. Cred, de asemenea, că conservatorii, datorită în special Fratelli d’Italia, pot fi protagoniști. Există elemente obiective. Cred că Italia, tocmai prin Fratelli d’Italia, poate avea un rol de lider în instituțiile europene pe care poate nu l-a avut niciodată până acum. Până acum, întotdeauna ne-au considerat codași, ne-au numit „omul bolnav al Europei”, dar astăzi putem conta pe un guvern solid, stabil, care obține rezultate importante. Toate acestea, pe lângă faptul că stimulează optimismul, creează un efect pozitiv în întreaga Europă și dau un impuls moral semnificativ și altor forțe conservatoare.”
Pentru alegerile europene, mișcarea politică a premierului italian a redactat un manifest în care se revendică apărarea identității popoarelor și națiunilor de pe Bătrânul Continent. Fratelli d’Italia dorește ca Europa să se dovedească a fi un gigant politic capabil să joace un rol de lider pe scena internațională și să facă față provocărilor timpului nostru, cum ar fi politica externă, apărarea, securitatea frontierelor externe, reglementarea fluxurilor de migrație, piața unică și energia. Modelul propus este cel al unei Europe confederale care respectă principiile subsidiarității și proporționalității sancționate de tratatele fondatoare ale UE și care lasă politicile naționale în competența fiecărui guvern în parte. Programul Fratelli d’Italia pentru europene enumeră cele 15 puncte de interes care vor trebui să schimbe Europa. De la sectorul muncii, cu investiții în întreprinderi și formare profesională pentru a crea locuri de muncă, la justiție și lupta împotriva criminalității, la apărarea agricultorilor, suveranitatea alimentară și a naturii – dar fără eco-foltuieli, la sănătate și asistență medicală eficientă în serviciul individului, la creșterea populației ca cheie a viitorului, la centralitatea economiei și acțiuni pentru a contracara concurența neloială, la protecția frontierelor europene (centrală va fi și dezvoltarea Planului Mattei pentru Africa) și capacitatea Europei de a garanta pacea și independența energetică (Italia poate și trebuie să fie un hub energetic pentru Europa). De asemenea, sunt esențiale strategiile pentru un continent mai competitiv din punct de vedere industrial, precum și orientările pentru așa-numita economie a mării, dispozițiile care vizează garantarea egalității de șanse și combaterea tuturor formelor de violență de gen, precum și normele privind inteligența artificială.
„Să spunem doar că mai mult decât câteva lucruri trebuie schimbate în Europa, pentru că, în cele din urmă, bilanțul ultimilor cinci ani a fost aproape dezastruos din multe puncte de vedere”, a continuat Procaccini, copreședintele ECR. „În special, îmi amintesc de această abordare furibundă a tranziției verzi, care a creat tot felul de probleme în ceea ce privește economia și producția, dar mai ales la nivel social, precum și în ceea ce privește conservarea mediului. Ideea este de a reînnoi multe lucruri, ar trebui să schimbăm lucrurile de bază și să apărăm ideea inițială a Europei, care este o confederație de națiuni libere și suverane și nu super-statul federalist pe care ar vrea să-l impună stângacii, care ar vrea să deposedeze fiecare țară de competențele sale și să le dea Bruxelles-ului. Acesta este un proiect căruia ne opunem cu tărie și sunt convins că și cetățenii italieni și europeni se vor opune la fel. Toate acestea mă fac să fiu și mai încrezător în ceea ce privește alegerile care sunt acum iminente.”
Campania europeană a Fratelli d’Italia se va încheia pe 1 iunie, la Roma, cu un discurs al prim-ministrului Giorgia Meloni. Fundalul mitingului final va fi Piazza del Popolo, care va fi plină de susținători din toate colțurile țării. Toți uniți de dorința de a schimba Europa.