Gestionarea dificilă a președinției belgiene a UE: Navigarea între unitate europeană, criză și reînnoire

Belgia este țara care, de la 1 ianuarie anul acesta, a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene până la 30 iunie 2024.

Această practică, în vigoare din 1952, când Republica Federală Germania a deținut pentru prima dată președinția, a continuat de-a lungul anilor, până când s-a ajuns la un acord de rotație la fiecare șase luni, începând cu 1958.

De atunci, cele 27 de țări membre actuale au început o rotație pentru a-l prelua. Pentru reprezentanța belgiană, aceasta este a 13-a oară, după președinția deținută de Spania și precedând Ungaria în această sarcină. În acest caz, se așteaptă ca aceste 3 state să colaboreze îndeaproape, creând un „trio”, un grup care va decide, prin propuneri și decizii, care va fi viitorul Europei în următoarele luni.

În ce constă Președinția Consiliului Uniunii Europene?

Statul care preia temporar președinția UE trebuie să participe și să organizeze toate sesiunile și reuniunile Consiliului UE, să reprezinte UE în fața celorlalte instituții care se ocupă de organismul în cauză și să desfășoare activitatea normală a Comunității. În acest an, Belgia trebuie să se ocupe de o sarcină foarte importantă în timpul mandatului său, și anume reînnoirea Parlamentului, alegerile europene urmând să aibă loc între 6 și 9 iunie 2024. Dar, cu siguranță, nu acesta este cel mai delicat moment cu care se va confrunta, dacă ne gândim la situația actuală în care se află Europa în acest moment.

Cu ce se pregătește Belgia să se confrunte în cele șase luni de președinție?

Când ne gândim că de câteva luni ne confruntăm cu o pandemie globală (sars covid-19), că războiul dintre Rusia și Ucraina a destabilizat echilibrele preponderent europene, că noul conflict războinic din Orientul Mijlociu divizează puternic opinia publică, ca să nu mai vorbim de necesitatea iminentă de a aprofunda problema crizei energetice și de mediu și de a menține ferme relațiile comunitare, apropiatele alegeri europene și importanța de a stimula oamenii să voteze, de a-i convinge pe cei mai mulți să participe la o viață politică și democratică, foarte adesea ignorată, devine una dintre cele mai fade sarcini de luat în considerare.

Premierul belgian, Alexander de Croo, a declarat că unul dintre aspectele cheie care vor fi abordate de guvernul pe care îl conduce va fi în principal cel economic, cu o consolidare a bunăstării, precum și orientarea creșterii economice și industriale către valorile proprii Dealului Verde, pentru a contribui la realizarea mult discutatei neutralități climatice până în 2050. În orice caz, prioritatea, tot conform declarațiilor lui De Croo în fața presei, rămâne protecția cetățenilor, un concept poate puțin prea hazardat și care merită observații mai aprofundate, cu alegeri detaliate și incisive, care să vizeze concretețea cotidiană prin examinarea nevoilor reale ale cetățenilor. Dar asupra semestrului belgian apasă și lipsa de acord de la ultimul Consiliu European, când statele membre s-au trezit cu poziții diferite în privința revizuirii bugetului, caz în care țara care are dreptul la președinție va trebui să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-i convinge pe reprezentanții europeni și a-i canaliza spre un compromis care să satisfacă pozițiile tuturor.

„Înainte de a ne extinde, trebuie să ne îmbunătățim pe noi înșine.”

Într-unul dintre interviurile sale, liderul belgian vorbește, din nou, despre necesitatea de a îmbunătăți activitatea Uniunii Europene în ceea ce privește unitatea UE și despre necesitatea de a lua soluții mai rapid decât s-a făcut până acum. Prin urmare, se pare că este încă necesară o îmbunătățire din punct de vedere birocratic, care este considerat prea lent și greoi. Trebuie luată în considerare, totuși, problema Europei de Est și a Balcanilor, care cer cu insistență să facă parte din Comunitate, dar se pare că aceasta nu este una dintre prioritățile de pe ordinea de zi, cel puțin nu deocamdată.

În planul teritoriului care găzduiește sediul instituțional al Comunității Europene, sunt 150 de măsuri puse în aplicare pentru acest semestru, dar, în acest moment, nu este sigură rezolvarea tuturor obiectivelor stabilite. Poate că noul stat, care supraveghează acest rol important, ar trebui să aibă grijă să asculte mai mult, pentru a lua mai mult în considerare nevoile reale ale cetățenilor.