Haos în politica românească. Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale

Haos pe scena politică românească după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie fără precedent și a anulat alegerile prezidențiale, decizie definitivă și obligatorie, care nu poate fi contestată. Decizia CCR, luată în unanimitate de cei 9 judecători, se bazează pe conținutul documentelor declasificate în ședința Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT), din care reiese că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost viciat pe întreaga sa durată și în toate etapele de multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale care au denaturat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali. Aceste nereguli și încălcări ale legislației electorale constatate de CCR au afectat caracterul transparent și corect al campaniei electorale și au ignorat reglementările legale privind finanțarea acesteia.

De notat că decizia CCR de a anula alegerile a fost luată în timp ce în diaspora se desfășura votul pentru turul al doilea, în care se confruntau candidatul independent Călin Georgescu (etichetat ca fiind de extremă dreapta) și candidata Elena Lasconi (declarată ca fiind proeuropeană). Biroul Electoral Central a luat decizia de a suspenda votul la trei ore după anunțarea deciziei CCR și după ce peste 53.000 de cetățeni cu drept de vot își exprimaseră deja opțiunea electorală.

Procesul electoral urmează să fie reluat de la zero cel mai devreme anul viitor, cel mai probabil în martie. Nimeni nu poate prezice cu exactitate când va fi calendarul alegerilor sau când România va avea un nou președinte pentru că primul pas care trebuie făcut este formarea unui nou guvern care va decide asupra următoarelor alegeri. Astfel, cel mai optimist scenariu ar fi ca după validarea mandatelor noilor parlamentari aleși pe 28 noiembrie, noul guvern să fie format, iar pe 8 ianuarie, printr-o ordonanță de guvern, va stabili calendarul următoarelor alegeri, care ar putea avea loc (la 75 de zile de la publicarea hotărârii de guvern), primul tur pe 30 martie și al doilea tur pe 13 aprilie. Până la depunerea jurământului, noul președinte Klaus Iohannis va rămâne în funcție, conform aceleiași decizii a CCR. La nivel european, în ultimii 20 de ani au existat doar două cazuri de anulare și reluare a alegerilor, dintre care unul într-un stat membru al UE. Primul caz de anulare a alegerilor a fost în 2004, în Ucraina, când, în turul al doilea, opoziția a contestat victoria lui Viktor Ianukovici. Aceasta a dus la o serie de proteste organizate de susținătorii lui Iușcenko, cunoscute sub numele de Revoluția portocalie. În urma presiunilor internaționale și a protestelor de stradă, rezultatul a fost anulat și votul a fost reluat în decembrie 2004, când a câștigat același Viktor Iușcenko.

La nivelul UE, singura țară care a anulat alegerile a fost Austria în 2016. Curtea Constituțională a Austriei a dispus anularea rezultatului în urma căruia Alexander Van der Bellenil l-a învins pe candidatul de extremă dreapta Norbert Hofert, sub acuzația de fraudare sau manipulare defectuoasă a voturilor prin corespondență. Când al doilea tur de scrutin a fost repetat în decembrie 2016, Van der Bellen a câștigat din nou.

Liderii europeni trimit mesaje de susținere pentru România după decizia CCR

Ceea ce se întâmplă acum pe scena politică românească dă mari bătăi de cap liderilor politici europeni și partenerului lor strategic de peste Atlantic, SUA. Printre primele reacții a fost cea a Departamentului de Stat american, care a transmis vineri un mesaj de susținere a României. Cu doar trei zile înainte, SUA își exprimase îngrijorarea după declasificarea raportului CSAT.

Confruntat și el cu probleme politice la el acasă, Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru candidatul proeuropean în finala prezidențialelor din România. Înainte de anunțarea deciziei CCR, președintele francez a ținut să menționeze într-un apel video că rezultatul este important nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europă. Prima reacție a UE la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a venit din Franța. Ambasada Franței la București și-a exprimat îngrijorarea cu privire la interferența Rusiei în procesul electoral. De asemenea, ambasada a solicitat o transparență sporită a platformei TikTok pentru a preveni riscurile sistemice la adresa procesului electoral din România și din toate statele membre ale UE.

„Franța urmărește îndeaproape procesul electoral din România, un partener strategic important în cadrul UE și NATO și o națiune prietenă. În acest context, ne exprimăm profunda îngrijorare ca urmare a publicării de către Administrația Prezidențială a unor documente declasificate care arată interferențe rusești, în special prin intermediul rețelei TikTok, menite să altereze integritatea procesului electoral în curs. Franța salută măsurile anunțate de Comisia Europeană în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale. Franța solicită mobilizarea tuturor instrumentelor necesare pentru consolidarea transparenței platformei TikTok și pentru prevenirea riscurilor sistemice la adresa procesului electoral, atât în România, cât și în toate statele membre ale UE”, se arată în mesajul ambasadei publicat pe X.

Ce au spus cei doi candidați afectați de decizia de anulare a alegerilor?

Călin Georgescu a dat vina pe instituțiile statului român, spunând că democrația a fost călcată în picioare și că decizia CCR ar putea echivala cu o lovitură de stat. De cealaltă parte, Elena Lasconi, (35% în sondaje), a declarat că decizia CCR este ilegală, imorală și strivește însăși esența democrației: votul!

„Decizia pronunțată astăzi de Curtea Constituțională transcende simpla dezbatere juridică. Ea reprezintă de fapt o lovitură de stat instituționalizată. Statul de drept a fost plasat într-o stare de suspendare artificială, iar un sistem de justiție aservit directivelor politice a fost lipsit de adevăratul său scop – nu mai servește justiția, ci operează la comandă. În astfel de condiții, justiția încetează să mai existe; ceea ce rămâne este o fațadă care subminează principiile democratice. Democrația, însă, nu poate fi compromisă sau negociată.”, a declarat Călin Georgescu.

Acuzații de spălare de bani și corupție electorală

Procurori ai Parchetului General și ofițeri de poliție – Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – au descins sâmbătă dimineață, 7 decembrie, la mai mulți suspecți. Procurorii cercetează presupuse infracțiuni de corupere a alegătorilor, spălare de bani, fals informatic și infracțiunea prevăzută de art. 5 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. „În urma analizării informațiilor rezultate din documentele (declasificate) care au fost prezentate în ședința CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, procurorii DIICOT s-au sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbare a funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic. Cercetările sunt efectuate in rem, iar această etapă a procesului penal nu înseamnă formularea de acuzații împotriva uneia sau mai multor persoane, ci stabilește cadrul procesual necesar strângerii de probe pentru stabilirea corectă și completă a situației de fapt, care să permită adoptarea unei soluții legale și temeinice în cauză”, a precizat DIICOT. Un important finanțator al campaniei lui Călin Georgescu este vizat de ancheta procurorilor.

„Perchezițiile vizează posibila implicare a unei persoane în finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat la Președinția României, prin utilizarea unor sume de bani despre care există indicii că ar fi provenit din săvârșirea de infracțiuni, care ulterior au fost introduse într-un proces de spălare a banilor”, spun procurorii.

În dialogul cu autoritățile române, reprezentanții TikTok au confirmat identitatea utilizatorului cu numele „bogpr”. Acest utilizator, identificat de autorități ca fiind cel care s-a ocupat de finanțarea campaniei lui Călin Georgescu pe rețeaua de socializare mai sus menționată, a făcut donații pe TikTok de peste un milion de euro. În acest sens, reprezentanții TikTok au precizat că utilizatorul, „bogpr”, a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24 octombrie – 24 noiembrie 2024, către utilizatori ai conturilor TikTok implicați în promovarea lui Călin Georgescu, inclusiv după încheierea campaniei electorale. Rezultatele anchetei procurorilor trebuie neapărat finalizate cu arestări și condamnări pentru că altfel se vor alimenta teorii ale conspirației care vor duce România pe un drum fără întoarcere.

Să nu uităm că România se află în prezent pe marginea prăpastiei, cu un deficit de 8,6% din PIB, o datorie de 50% din PIB și împrumuturi istorice la dobânzi ridicate. Rata de creștere a datoriei externe a României este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Dacă actuala criză politică va alimenta o viitoare criză economică, România riscă să se apropie de faliment, să nu uităm cazul Greciei (prima și singura țară din UE care a intrat în incapacitate de plată).