Iarna demografică în Italia și în Europa: de ce nu sunt mai mulți oameni care fac copii?

În 2019, înainte ca cineva să se gândească la bulversarea globală pe care Covid-19 o va aduce, Papa Francisc a vorbit despre o „iarnă demografică”. Pontiful, cu datele în mână, a afirmat că în Italia – dar nu numai în Italia – se nasc foarte puțini copii; mult prea puțini pentru a proteja conceptul însuși de familie în viitorul apropiat.

De fapt, la acea dată, au existat 420.084 de nașteri noi – conform cifrelor colectate și publicate de Istat, institutul italian de statistică – cu aproximativ 20.000 mai puține decât în anul precedent. Prin urmare, încă de acum patru ani, când s-a considerat că este necesar să se acționeze în timp util, o anumită agitație a planat asupra acestei probleme. Cu toate acestea, imaginea de ansamblu nu a fost la fel de catastrofală ca în prezent.

Apoi a venit nenorocirea.

Nimeni nu și-ar fi putut imagina că lumea va fi copleșită de o pandemie și că se va confrunta, de asemenea, cu consecințele unui conflict nefast între Rusia și Ucraina. Acele infame 20.000 de nașteri mai puține decât în 2018 au redat, da, imaginea unei țări care nu creștea și risca să piardă, pe parcurs, valoarea intrinsecă care a caracterizat-o întotdeauna – atât în concepția religioasă, cât și în cea laică -, dar niciodată la fel de mult ca cele 385.000 de nașteri noi din 2022. Astăzi privim această cifră cu ochi sincer disperați: cu peste 35 de mii de fete și băieți mai puțin decât în 2019. O cifră sumbră care necesită o analiză directă și aprofundată.

DENATALITATEA ÎN EUROPA

Problemele critice care au definit denatalitatea în 2019, deci în perioada pre-pandemică, sunt aceleași ca și acum; ele sunt însă mult mai dure și de rezolvare complexă, având în vedere urmările pandemiei, creșterea inflației și, concomitent, costul vieții. Forța de muncă, bunăstarea, oportunitățile și politicile sociale – aceștia sunt cei patru indicatori care determină creșterea sau scăderea ratei natalității. Cu toate acestea, problema nu se referă doar la Italia. Un raport recent al Eurostat, institutul european de statistică, notează că între 1 ianuarie 2020 și 1 ianuarie 2021, populația Uniunii Europene a scăzut cu 278.000 de persoane și, în același timp, numărul nașterilor a scăzut semnificativ, astfel încât și în alte țări, deși mai puțin preponderent, riscul de oprire a creșterii este foarte real. Același studiu Eurostat confirmă rata scăzută a natalității în Italia – 6,8 nașteri vii la mia de locuitori – și oferă o altă informație care trebuie luată în considerare: vârsta medie a mamelor, care este de aproximativ 31,4 ani în medie.

Făcând un pas înapoi și analizând situația din afara granițelor naționale, să luăm în considerare un studiu publicat în Pnas. Studiul a fost realizat de demografii Arnstein Aassve, Niccolò Cavalli, Letizia Mencarini și Samuel Plach de la Universitatea Bocconi din Milano, împreună cu Seth Sanders de la Universitatea Cornell din Ithaca. Intenția a fost de a obține o imagine bine definită a ratelor natalității în 22 de țări cu venituri ridicate, inclusiv Italia. Națiunile în care s-a constatat o oprire majoră, pe lângă Bel Paese, sunt: Ungaria, Belgia, Austria, Singapore, Spania și Portugalia. În Statele Unite, denatalitatea este, de asemenea, o preocupare, și nu una mică. Factorii comuni, în esență, par a fi incertitudinea economică și sistemul de asistență socială. Acolo unde acest lucru prezintă mai puține dificultăți – cum ar fi în Elveția, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Germania și Țările de Jos – scăderea numărului de nașteri a fost și este mai puțin pronunțată. Studiul arată în mod clar că incertitudinea economică este un factor: cuplurile care se află într-o situație financiară precară și care se străduiesc să vadă un viitor luminos în această privință pun în așteptare ideea de a avea copii. În mod clar, după cum subliniază autorii cercetării, criza pandemică a jucat un rol definitoriu. Incertitudinea economică a fost agravată de temerea că fenomene precum Covid-19 se pot repeta.

Deci, cum putem frâna un fenomen de o asemenea amploare? Înainte de a încerca să răspundem la această întrebare, haideți să analizăm cauzele care stau la baza acesteia, astfel încât să avem o perspectivă mai completă.

CAUZELE POSIBILE

Am subliniat deja cât de crucial este sistemul de asistență socială. La nivel național, măsurile de sprijinire a familiei sunt reprezentate, de exemplu, de alocația unică universală, care ar trebui să ofere un spațiu de respiro în plan economic. Cu toate acestea, având în vedere datele, pare a fi insuficientă.

Cu toate acestea, trebuie să fie clar că mulți alți factori contribuie. Alocația unică universală este legată în mod inevitabil de incertitudinea economică. Chiar și înainte de apariția Covid-19, nesiguranța locului de muncă putea fi definită ca un stigmat în Italia: tinerii nu puteau și nici acum nu pot găsi un loc de muncă care să le ofere siguranță, atât de mult încât se gândesc că ar putea să-și cumpere o casă și să-și întemeieze o familie. Din 2020, gravitatea situației s-a agravat. Recent, cifrele publicate de Istat determină o creștere a ocupării forței de muncă; cu toate acestea, ele se referă, în cea mai mare parte, la locuri de muncă precare, sezoniere, temporare și așa mai departe. În acest caz, incapacitatea de a conta pe un loc de muncă sigur aruncă o umbră uriașă asupra ratei natalității și a creșterii economice a țării.

O altă problemă, de exemplu, este legată de disponibilitatea centrelor de îngrijire de zi; listele de așteptare sunt adesea lungi, iar programele nu permit întotdeauna părinților să poată gestiona în mod confortabil munca și familia.

La nivel global, pe lângă dificultățile legate de instabilitatea pieței muncii, se remarcă și un alt element semnificativ: ezitarea față de ceea ce ne rezervă viitorul. Acest discurs ar trebui să fie extins, de exemplu, la criza ecologică și climatică. Teama că lumea se poate schimba radical și rapid îi împinge pe oameni să planifice mai puțin. Acest lucru afectează puternic și rata natalității. Există, de asemenea, neîncredere în acțiunile pe care țările le-au întreprins și le vor întreprinde pentru a face față crizei. Ne aflăm, așadar, într-o fază de tranziție în care universul digital pare uneori să ia locul celui real; acest lucru ridică, de asemenea, numeroase probleme.

În cele din urmă, așa cum am anticipat deja, pandemia a destabilizat echilibrele care erau deja deosebit de fragile; teama că s-ar putea întâmpla din nou ceva similar face ca tinerele cupluri să fie mai reticente. Cuvântul cheie este, prin urmare, să privim fenomenul din diferite puncte de vedere: instabilitate.

CARE INTERVENȚII

În concluzie, cele mai urgente intervenții care trebuie implementate ar trebui să se refere la stimulentele economice. Există mai multe țări care fac demersuri pentru introducerea de noi măsuri care pot împinge cuplurile să își recapete încrederea și să se gândească la întemeierea unei familii, poate chiar una numeroasă.

Sprijinul pentru natalitate trebuie să revină în centrul agendei guvernamentale din Italia și din întreaga Uniune Europeană

Scopul este de a valoriza unitatea familială, de a ține cont de numărul de membri din care este compusă familia.

O măsură interesantă de introdus, de exemplu, ar putea fi reducerea impozitării produselor necesare pentru îngrijirea copiilor. Un alt punct pe care se bazează programele celor mai înțelepte partide naționale și internaționale pe această temă este acela de a asigura sprijin economic și pentru municipalități și școli, astfel încât să poată găzdui cât mai mulți copii. În acest sens, înființarea de creșe în cadrul întreprinderilor ar fi importantă pentru a le oferi mamelor și taților posibilitatea de a-și păstra stabilitatea locului de muncă și, în același timp, de a rămâne în contact cu copiii lor. În cele din urmă, să introducă facilități și ajutoare la achiziționarea unei locuințe; o propunere care vine la momentul oportun, având în vedere cât de mult apasă inflația asupra economiei și a pieței imobiliare.

În general, este important ca generațiile viitoare să aibă astăzi instrumentele necesare pentru a construi mâine; numai atunci ne putem aștepta să recuperăm decalajul și să închidem sezonul demografic de iarnă.

The text was translated by an automatic system