Subscribe
Consiliul UE a avut loc la 29 și 30 iunie. Cu acest prilej, cei 27 de lideri europeni s-au întâlnit și au discutat pentru a ajunge la concluzii cu privire la mai multe aspecte cheie.
Concluziile se referă în principal la: Ucraina, economia, securitatea și apărarea, China, relațiile externe și Mediterana de Est.
În ceea ce privește Ucraina, Consiliul și-a reiterat condamnarea fermă a războiului rezultat în urma agresiunii rusești și a confirmat că va sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar, prin toate mijloacele posibile, oferind ajutor financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic.
Concret, Consiliul UE a convenit să adauge 3,5 miliarde de euro pentru Facilitatea europeană pentru pace, la fel ca în 20 noiembrie anul trecut.lea În luna iunie, Comisia a avansat necesitatea unei revizuiri a bugetului european pentru a crea o nouă facilitate pentru Ucraina, cu un fond de 50 de miliarde de euro. Obiectivul UE rămâne acela de a continua să lupte pentru a asigura independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
În ceea ce privește chestiunea economică, Consiliul European a subliniat necesitatea de a consolida reziliența și securitatea economică europeană, apărând în același timp interesele Uniunii și menținând un model economic deschis.
De asemenea, a fost abordat și subiectul securității și apărării. A fost reiterată importanța de a face acest sector mai inovator, mai competitiv și mai rezistent. În plus, s-a confirmat faptul că trebuie să începem să ne gândim la o strategie pe termen lung care să fie capabilă să asigure o apărare mai bună pentru Uniunea Europeană. În special, a fost confirmată dorința de a consolida așa-numitul EDIRPA (Consolidarea industriei europene de apărare prin actul comun de achiziții publice) și ar trebui să se continue lucrările privind toate liniile de acțiune pentru livrarea și achiziționarea în comun de muniții și rachete, în special în ceea ce privește Actul de sprijinire a producției de muniții (ASAP). De asemenea, a fost abordat și subiectul apărării cibernetice. Consiliul European a apreciat activitatea privind politica UE în materie de apărare și securitate cibernetică, cu scopul de a consolida capacitatea de a preveni și de a descuraja atacurile cibernetice și de a răspunde în mod eficient la acestea.
Relațiile cu China sunt un subiect pe care partidul ECR s-a pronunțat în ultimele săptămâni, subliniind necesitatea de a inversa o mare parte din relocalizarea care a avut loc deja și de a opri orice planuri de relocare ulterioară. În concluziile sale, Consiliul European a discutat, de asemenea, această chestiune, confirmând că UE și China sunt parteneri economici și comerciali importanți unul pentru celălalt. A fost reafirmat faptul că relația dintre acești doi actori ar trebui să se bazeze pe principiile respectării ordinii naționale, echilibrului și reciprocității, deoarece UE și China sunt în același timp parteneri sistemici, concurenți și rivali.
Un alt element central al relațiilor cu China se referă la respectarea drepturilor omului. Cu privire la această chestiune, Consiliul European a reiterat că puterea chineză, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are o responsabilitate specială de a apăra ordinea internațională bazată pe reguli. Din acest motiv, Consiliul European a solicitat Chinei să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său de agresiune și pentru a-și retrage imediat, complet și necondiționat trupele din Ucraina.
În plus, UE și-a reafirmat angajamentul de a promova respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Având în vedere acest lucru, Consiliul a salutat reluarea dialogului cu China privind drepturile omului. Cu toate acestea, a reiterat unele preocupări privind, în special, munca forțată, minoritățile, situația din Tibet și respectarea angajamentelor anterioare ale Chinei în legătură cu Hong Kong.
În concluziile Consiliului European, un capitol cheie a fost dedicat relațiilor externe. Au fost discutate importanța abordării în comun a crizelor climatice și de mediu la nivel mondial, a creșterii inegalităților, a oportunităților oferite de transformarea digitală și a necesității de a diversifica lanțurile de aprovizionare, precum și a amenințărilor fără precedent la adresa securității globale și a ordinii bazate pe reguli.
Din acest punct de vedere, problema migrației a fost centrală. Consiliul a discutat în special despre Pactul privind imigrația, care promovează realocarea migranților solicitanți de azil între statele UE, prevăzând o contribuție financiară de 20 000 EUR per migrant de către statele care refuză o astfel de realocare pe teritoriul lor. Imigrația este un element care poate amenința securitatea socială a statelor membre și, prin urmare, este necesar să fie gestionată în mod colectiv, redistribuind costurile și responsabilitățile, care până acum au fost lăsate pe umerii țărilor cele mai expuse la sosirea fluxurilor migratorii. În ciuda faptului că Polonia și Ungaria nu au împărtășit această idee, a fost făcut un pas important, deoarece imigrația nu mai este considerată o problemă a statelor naționale individuale, ci o problemă comună care trebuie gestionată la nivel european.
Consiliul European a acordat, de asemenea, o atenție deosebită relațiilor cu țările mediteraneene. În acest context, ceea ce se face în Tunisia, în urma misiunii la care au participat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Layen, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și premierul olandez Mark Rutte, este considerat un adevărat model care trebuie luat ca exemplu. Obiectivul este de a realiza un parteneriat cuprinzător cu Tunisia, reciproc avantajos, bazat pe pilonii dezvoltării economice, investițiilor și comerțului, tranziției către energia verde, migrației și contactelor interumane, și sprijină reluarea dialogului politic în contextul Acordului de asociere UE-Tunisia. Este esențial ca acest lucru să fie realizat nu numai în Tunisia, ci și să lucrăm pentru a consolida și dezvolta parteneriate strategice între UE și toți ceilalți parteneri din regiune.
Din acest punct de vedere, disponibilitatea Consiliului UE de a consolida prezența Uniunii Africane în forurile internaționale, în special în cadrul G20, este, de asemenea, esențială.
Liderii europeni au condamnat, de asemenea, evenimentele care au loc în Kosovo. Aceștia au cerut o detensionare imediată a situației. Într-adevăr, continuarea tensiunilor nu ar putea avea decât un impact negativ asupra întregii zone, care a suferit dintotdeauna de conflicte și tensiuni interne. Prin urmare, este esențială continuarea dialogului facilitat de UE sub conducerea Înaltului Reprezentant și punerea rapidă în aplicare a acordului privind calea spre normalizarea țării.
În cele din urmă, a fost discutată și situația din estul Mediteranei. Pe baza concluziilor anterioare, Consiliul European și-a confirmat angajamentul față de o soluționare cuprinzătoare a problemei cipriote, în cadrul ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și în conformitate cu principiile pe care se întemeiază UE și cu acquis-ul. UE face apel la reluarea rapidă a negocierilor și este pregătită să joace un rol activ în sprijinul tuturor etapelor procesului condus de ONU, cu toate mijloacele adecvate de care dispune.
De asemenea, în ceea ce privește relațiile UE-Turcia, Consiliul și-a reafirmat disponibilitatea de a identifica cele mai adecvate instrumente și opțiuni pentru a continua un dialog strategic și orientat spre viitor cu Ankara.
În plus, a fost abordată și problema inteligenței artificiale. În special, Consiliul UE a subliniat importanța înțelegerii oportunităților oferite de inteligența artificială și, mai presus de toate, a evaluării riscurilor asociate cu aceasta și a gestionării adecvate a acestora încă de pe acum. Prin urmare, este esențial să reglementăm acest subiect, pentru a avea o legislație comună care să poată limita orice consecințe negative care ar putea submina societatea noastră.
În partea finală a concluziilor, Consiliul European a recunoscut importanța consolidării rezilienței în domenii strategice, pentru a limita consecințele cele mai grave ale dezastrelor naturale sau provocate de om, multe dintre acestea fiind exacerbate de schimbările climatice și de peisajul de securitate în schimbare în Europa și în întreaga lume.
Consiliul European din 29 și 30 iunie a discutat multe subiecte diferite, dar toate sunt unite de un fir comun: securitatea.
De fapt, securitatea nu se referă doar la aspecte geopolitice sau militare, ci are și componente legate de economie, mediu și societate. Uniunea Europeană a fost creată pentru a garanta securitatea membrilor săi, deși acest lucru a fost adesea uitat în ultimii ani. Cu ocazia ultimului Consiliu al UE, s-a făcut un prim pas pentru a ne reaminti că există anumite provocări pe care niciun stat membru nu le poate aborda singur, ci care necesită un efort comun și conjugat. Speranța este că acest prim pas poate fi doar începutul creării unei noi Uniuni Europene, mai unită și mai concentrată pe securitatea și apărarea frontierelor sale externe.